Resfințirea bisericii parohiale din AlbeștiBucuria rugăciunii în comun!Organizarea Bisericii- principiul organic (II)Radiografia societății postmoderneTinerii Parohiei Sfânta Cuvioasă Parascheva – Frumușani, pelerini și descoperitori de cultură și spiritualitate româneascăDuminica a 2-a după Paști, sărbătoare a bucuriei și mărturie a credinței enoriașilor Parohiei Sfânta Cuvioasă Parascheva – Frumușani.Vernisajul Expoziţiei de icoane, ouă încondeiate şi ornamente de Paşti „Lumină din Lumina Învierii” a ajuns la ediția a XIII-aȘedința de lucru a Permanenței Consiliului Eparhial10.630 de persoane aflate în dificultate au primit sprijin material şi financiar în valoare de 362.974 leiAsociația Socio-Culturală „Matei Basarab” reprezentată la Ședința Adunării Generale a Federaţiei Filantropia Început bun pentru înscrisul din Cartea ViețiiDaruri pentru copiii Parohiei Fierbinți TârgRugăciuni înălțate de suflete curate…Cateheză vizuală: Sfântul EpitafSub ochii noștri...Scriptura (II)Biblia împotriva protestantismuluiCerc pastoral – misionar la Parohia Sfântu GheorgheBiruința Vieții: ÎNVIEREA LUI HRISTOSDin inimi pentru inimiȘedință administrativ lunară a preoților din Protopopiatul CălărașiMaslu de obște la Parohia IndependențaProcesiune cu icoana Maicii Domnului PANTANASSA în Parohia Fierbinți TârgSfânta Episcopie a Sloboziei și Călărașilor va invită la a treia ediție a Concertului de Paști intitulat „Veniți să luați lumină!”Sfântul Mare Mucenic Gheorghe – ocrotitorul Parohiei Valea MăcrişuluiTaina Sfântului Maslu la Spitalul Orășenesc ȚăndăreiLângă Crucea lui HristosPopas duhovnicesc la Biserica Parohiei GâldăuIzvorul Tămăduirii la Parohia Cuza Vodă SloboziaE vremea faptelor!Rezultate în cadrul proiectului social-filantropic „Să dăruim copiilor bucuria Învierii!”Să dăruim copiilor bucuria Învierii!Sfintele Paşti la Penitenciarul SloboziaEtapa eparhială a Concursului naţional de creaţie Icoana şi Şcoala mărturisiriiHristos a înviat, bucuria mea!Învierea lui Hristos, bucuria noastrăDar și binecuvântare din LidaStindardul de luptă şi rugăciune al Marelui ŞtefanDeparte cu trupul dar aproape cu duhulCu cântări de psalmi serbând amintirea și luptele muceniculuiCum se distrează copiii de la oraș?Grupul catehetic parohial a cercetat mănăstirea SloboziaPrintre lanuri înflorite, spre cetatea SlobozieiSlujbă arhierească de Duminica Tomii la Mănăstirea SloboziaEvocare: părintele Zareh BaronianBucură-te, Ceea ce adăpi brazdeleBucură-te, izvorâtoarea apei, Hristos, din care se adapă toată lumeaHramul Mănăstirii, monument istoric, din SloboziaDaruri dulci pentru copii și vârstniciCeasurile Paștelui în biserica filiei Valea RusuluiAstăzi iadul se face cerOare, salutul pascal, se găsește în Scriptură?Pelerinaj pământesc spre cerIcoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Agapia Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Agapia Nouă este în SloboziaProcesiune la Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Agapia NouăProcesiune în Săptămâna LuminatăPosturi Vacante în Episcopia Sloboziei și CălărașilorCaracterul revelatoriu şi prefigurativ al tămâierii în zilele PaşteluiVecernia zilei fără apusA doua zi de Paşti Preasfințitul Vincențiu a slujit la Călărași Kerigma pascalăGustati toți din ospățul credințeiÎnvierea Domnului la Catedrala Episcopală din SloboziaSfânta Lumină adusă la Slobozia de către o delegație episcopalăSfânta şi Marea zi Vineri: lectia iubirii Sfânta și Marea zi Vineri: propter nimiam caritatemSfânta şi Marea zi Vineri: Sfântul MasluDenia Prohodului la Catedrala Episcopală din SloboziaBucuria de a dărui!Postul Învierii Domnului mărturisit prin faptePS Vincențiu - Mesaj de Sfintele Paști 2017 (Video HD) Şedinţă administrativă lunară cu preoţii din Protopopiatul FeteștiSărbătoarea Floriilor la Parohia MovilaMaslu de obște la Parohia Fetești DudeștiPastorală la Învierea Domnului 2017 - PS VincentiuHristos a înviat, bucuria mea!Demonii cei cumpliţi să nu se atingă de acesta ce-şi însemnează simţurile cu ungere dumnezeiască, Mântuitorule…….Bucură-te Fiica Sionului!Elevii Școlii Gimnaziale Sfântul Andrei din Slobozia au cântat „Osanale” în ajun de FloriiDenia celor 12 Evanghelii la Catedrala EpiscopalăSpălarea picioarelor, îndemn la slujire - Parohia Malu VechiIubire și filantropie în lumina Învierii DomnuluiElevii merituoși ai Eparhiei au fost răsplătiți cu burseȘedința de lucru a Permanenței Consiliului EparhialPROGRAM LITURGIC ÎN SĂPTĂMÂNA PATIMILORProgramul liturgic în Săptămâna PatimilorProgramul slujbelor în Săptămâna PatimilorDaruri de Paști oferite de credincioșii Catedralei din UrziceniProgram Saptamana Mare - Parohia CojestiVernisajul Expoziției de icoane, ouă încondeiate și ornamente de Paști „Lumină din Lumina Învierii”Duminica Floriilor la Mănăstirea BalaciuTaina Sf. Maslu in parohia CojestiAsigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale din cuprinsul EparhieiCredincioşii din Independenţa în pelerinaj la Mânăstirea Radu-NegruMicii artişti populari din Independenţa iubesc tradiţiile strămoşeştiAtelier de încondeiat ouă în Parohia IndependențaCentrul de Jurnalism al Liceului Danubius din Municipiul Călăraşi a fost sfinţitDenia Canonului cel Mare la Parohia Sfânta Mare Muceniţă AnastasiaCerc Catehetic la Parohia Călăraşii Vechi din Protopopiatul CălăraşiAjutoare umanitare oferite de Parohia Sfânta Mare Muceniţă AnastasiaAl doilea atelier de formare în domeniul asistenţei sociale din cuprinsul EparhieiDarul sfânt al vieții. Un drept sau o alegere?Este cineva în suferință? Să se roage!Daruri din dragosteParteneriat de colaborare între Primăria Sfântu Gheorghe şi Parohia Malu VechiIcoana Maicii Domnului Axion Estin, un prim popas duhovnicescPopas de comuniune liturgică la Mănăstirea Radu NegruAcțiune caritabilă desfășurată în Parohia ProzanicParohia Prozanic Alege Viața ! Proiectul “Dăruiește-ți Sănătate” în Parohia Prozanic, Tema: Vitaminele și rolul lor în viața oamenilorDenia Imnului Acatist la Catedrala din SloboziaIcoana Maicii Domnului Axion Estin cinstită la Catedrala din UrziceniCUVÂNT DE MULȚUMIREPraznicul Bunei Vestiri la Parohia Vlad Țepeș Ședința Adunării Generale a Asociației Socio-Culturale „Matei Basarab” Canonul cel Mare – Binecuvântare arhierească în a V-a săptămână din PostȘedința de lucru a Permanenței Consiliului Eparhial„…Mie Mi-aţi făcut”Postul Mare, prilej de bucurie pentru copiii parohiei Zimbru!Protopopiatul Călărași sprijină campania de strângere de fonduri pentru Secția de Pediatrie a Spitalului Județean CălărașiCredincioșii din Urziceni pelerini la mănăstirile din BulgariaMARȘUL PENTRU VIAȚĂ - 25 martie 2017Orașul Oltenița Alege ViațaMars pentru ViataPreasfințitul Părinte Episcop Vincențiu - Cuvânt la evenimentul Marșul pentru viață din data de 25 Martie 2017 Cateheză în Parohia Prozanic cu tema “Ascultarea față de părinți” Sâmbătă, 25 martie 2017 – Marșul pentru viață 2017 – „Ajută mama și copilul! Ei depind de tine”28- 29 martie 2017 Icoana Maicii Domnului Axion Estin (Cuvine-se cu adevarat) la Catedrala din UrziceniCateheză în Parohia Prozanic cu tema “De ce mințim? Și cum prevenim minciuna ?” Maslu de obște la Parohia Dorobanțu din Protopopiatul CălărașiŞedinţa Administrativă lunară a preoţilor din Protopopiatul CălăraşiVlăstarele vieţii – Femeile – aniversate la Parohia Sfânta Mare Muceniţă AnastasiaPelerinaj în Israel - Țara Sfântă sau Țara Iubirii fără sfârșitSâmbătă, 25 martie 2017 – Marșul pentru viață 2017 – „Ajută mama și copilul! Ei depind de tine”Lansarea proiectului “MAGIA POVEŞTILOR LA MOŞIA BUNICILOR”Sâmbătă, 25 martie 2017 - Marșul pentru viață 2017 – Municipiul CălărașiŞedinţa Administrativă lunară a preoţilor din Protopopiatul CălăraşiMaica Domnului, Mama SupremăRolul mamei - între admiraţie şi preţuireProcesiune religioasă în Duminica Ortodoxiei la Parohia Sfânta Mare Muceniţă AnastasiaMărțișor și faptă bunăUn Mărțișor, Un ZâmbetMărturisitorii“Start spre performanță” în Parohia Prozanic Binecuvintează, Doamne, pe cei ce iubesc podoaba casei Tale!PROGRAMUL SLUJBELOR în Săptămâna a III-a din Postul Mare (13 – 19 martie 2017)Să mărturisim drept...sau OrtodoxiaDuminica Ortodoxiei în parohia SinteștiPROGRAMUL SLUJBELOR în Săptămâna a II-a din Postul Mare (6 – 12 martie 2017)Cateheză în Parohia Prozanic cu tema “Copiii țin post?” Savarsirea tainei Sf. MasluBucuria rugăciunii ne înveșnicește clipa!Cinstirea Icoanei Maicii Domnului Axion Estin la Parohia Malu 1CUVÂNT PASTORAL PREACUCERNICILOR PĂRINȚI ȘI DREPT MĂRITORILOR CREȘTINI DIN SFÂNTA EPARHIE A SLOBOZIEI ȘI CĂLĂRAȘILORCATEHEZĂ DEMONSTARTIVĂ LA CATEDRALA DIN URZICENIAcțiune caritabilă desfășurată în Parohia ProzanicProiectul “Dăruiește-ți Sănătate” în Parohia Prozanic - Tema: Avantajele și dezavantajele consumului de zahărCerc Catehetic la Parohia Unirea din Protopopiatul Călăraşi Mulțime de credincioși la Sâmbăta morților - Moșii de iarnă Preoții din Protopopiatul Călărași în ședință administrativă lunarăPreoții Cercului Pastoral Nr. 1 slujesc la Parohia Sfântul Ilie Ajutoare - Biserica ”Sfânta Anastasia”, CălărașiSfânta Împărtășanie - sfințirea creștinilorTulburarea omului se pe/trece cu pacea Domnului în Biserică Când ”Cu noi este Dumnezeu” Cântăm, discutăm, dar și lucrămComunicarea în familie Comunicarea copilului în familieÎnălțarea Domnului prin ochii/inima copiilorDezvoltarea abilităților emoționale - tineriDezvoltarea abilităților emoționale - adulți Lansarea în Parohia Prozanic a proiectului “Dăruiește-ți Sănătate”VINERI, 10 FEBRUARIE 2017, ORA 13.00 - Lansarea Proiectului DĂRUIEŞTE-ŢI SĂNĂTATEAcțiunea „INVESTIM ÎN TINERI” în parohia ProzanicCateheză în Parohia Prozanic cu tema “Rolul Școlii și al Bisericii în educația elevilor” Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte!Cerc Catehetic la Parohia Naşterea Sfântului Ioan din Protopopiatul CălăraşiSlujba Sf. Acatist al Maicii Domnului in parohia CojestiCateheză în Parohia Prozanic cu tema “Cum ne rugăm și de ce ne rugăm?”sdjghkdjngUnirea Principatelor Române sărbătorită în Parohia Prozanic 158 de ani de unireVizite pastorale in parohia CojestiEminescu - un poet român ortodox“CUVÂNTUL TAINIC” - EMINESCU SĂRBĂTORIT ÎN PAROHIA PROZANIC„Liturghie de după Liturghie” în Parohia Fierbinți TârgPoetul național Mihai Eminescu omagiat în Catedrala din UrziceniActiuni in sprijinul comunitatii din satul CojestiSărbătoarea Bobotezei la Catedrala din UrziceniCerc Catehetic la Parohia Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Protopopiatul CălărașiNașterea Domnului sensibilizează creștinii și aduce bucurie copiilorÎnălțarea Domnului! Cinste și onoare pentru eroii neamului!Instruirea ISU importantă și necesarăÎnvierea Domnului primită prin sfințirea creștinilorDesenăm, pictăm, ne bucurăm, Învierea Domnului o așteptămBiserica Sf. Nicolae, Bogata Sf. Maslu - Saptamana Patimilor Slujbă de mulţumireAdoptă un bunic!Prohodul Domnului în Biserica Boboteaza în parohia SinteștiColinde creştin - ortodoxeSlujba de Anul Nou la Parohia Prozanic Moș Crăciun în Parohia Prozanic Prohodul Domnului IISUS HRISTOSCerc Catehetic la Parohia Andolina din Protopopiatul CălărașiȘedință Administrativă lunară a preoților din Protopopiatul CălărașiMaslu de obşte la Parohia DorobanţuTinerii credincioşi - bucurie pentru familie, Biserică şi neam Rugăciune la Catedrala din Urziceni în noaptea dintre aniRugaciunea de intrare in Noul An la parohia CojestiPreoții din Fierbinți Târg alături de beneficiarii Căminului pentru persoane vârstnice din aceeași localitateIstoricul Bisericii ”Sfântul Nicolae”, BogataÎnceput de viață creştină în ajun de an nouDe acum, Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului – Axion Estin, va ocroti Biserica Malu VechiPardoseală încălzită în Biserica Malu VechiBiserica Malu Vechi a fost racordată la reţeaua electrică trifazicăSfântul Cuvios Simon, ctitorul Mănăstirii Simonos Petras din Sfântul MunteBetleemitaOstrobramskayaBarlovskayaTrei bucuriiSfântul Cuvios Nicodim de la TismanaSfântul Nifon, Episcop de ConstantianaSfântul Ierarh Petru MovilăSalvatoarea de la înecIcoana Maicii Domnului din NovgorodIoan din KronstadtNașterea Domnului în Parohia Fierbinți TârgSarbatoarea Nasterii Domnului Serbarea de Craciun organizata la CojestiMoş Crăciun vine pentru toți copiiiSlujitorii Catedralei din Urziceni în vizită la copiii bolnavi aflați în spital... Cateheză în Parohia Prozanic cu tema “Crăciunul nu ar mai fi Crăciun fără colinde” Acțiune caritabilă desfășurată în Parohia ProzanicBucuria împodobirii bradului în parohia ProzanicCateheză în Parohia Prozanic despre “Spovedanie” Cateheză în Parohia Prozanic despre “Colinde” Sfântul Mucenic SebastianSfântul Modest, Patriarhul IerusalimuluiSfântul Daniil SihastruSfântul Dionisie din ZakynthosBine eşti cuvântat Doamne, Dumnezeul Părinţilor noştri, prea laudat şi prea înălţat în veciMare este Dumnezeul creştinilorAsteptandu-l pe Mos CraciunDăruind vei dobândi!Cateheză în Parohia Prozanic despre “Spovedania Copiilor” Sfântul Gherman din AlaskaSfântul Ierarh Dosoftei – învăţător al dreptei credinţePrin gura lui Dumnezeu a grăitGrupuri de colindători la parohia Valea MăcrişuluiCuviosul Daniil StâlpniculO după amiază alături de copiii minunați din UrziceniHram la Parohia SăveniMinunat este Dumnezeu întru Sfinţii LuiCopiii au împodobit bradul în Catedrala din UrziceniDaruri pentru copiii Parohiei Sfânta Mare Muceniță Anastasia de Sfântul NicolaeZiua României sărbătorită la Parohia Sfânta Mare Muceniță AnastasiaDaruri de Sfântul NicolaeSfinte Nicolae noi te așteptăm cu drag!Pelerinaj de 1 Decembrie pe meleaguri dobrogeneBucură-te Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!Sfntul Nicolae- daruitorul cinstit de parohia noastraSfântul Nicolae însoțit de tineri i-a colindat pe cei miciCateheză în Parohia Prozanic despre “Sfântul Nicolae” Hramul bisericii de lemn la Parohia CojestiCateheza 3 decembrie 2016 - Parohia CojestiMoş Nicolae a venit mai devreme la Parohia Fierbinţi TârgMarea Unire din 1918, sărbătorită la Fierbinți TârgTe Deum de 1 DecembrieZiua Naţională a României în Parohia Prozanic 1 Decembrie în parohia SinteștiSfințirea Pietrei de Temelie a Centrului multifuncțional „Sfântul Apostol Andrei” al Parohiei Fierbinți TârgPelerini din Urziceni pe urmele Sfântului Apostol AndreiInvitatie la serbarea de Craciun la Parohia CojestiCateheză în Parohia Prozanic despre “Taina Sfintei Spovedanii” A început călătoria magilorCateheza despre Intrarea in Biserica a Maicii DomnuluiIntaia duminica din postul Craciunului la parohia CojestiActivitati de conservare a bisericii din lemn - Parohia CojestiSfântul Ierarh NECTARIE - hramul de toamnă al Catedralei din Urziceni Cateheza de joiCateheza despre Vechiul Testament in parohia CojestiÎnchinare și rugăciune la Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de la mănăstirea NiculaPregătiri pentru procesiuneICOANA MAICII DOMNULUI PANTANASSA (VINDECATOAREA DE CANCER) LA HRAMUL CATEDRALEI DIN URZICENI 8-9 NOIEMBRIE 2016Instantanee Sf. Liturghie 30 octombrie 2016Cateheza despre ingeri in parohia CojestiCateheza se va tine duminica in parohia CojestiPraznuirea Sfantului Mare Mucenic DimitrieCateheza despre Sf. ScripturaActivitate a Comitetului de Femei al Parohiei CojestiCerc pastoral-misionar la parohia SinteștiCopiii de la Grupul de cateheză parohial Vlăstare Ortodoxe au adus un omagiu cu prilejul Zilei ArmateiProgramul slujbelor în săptămâna 24-30 octombrie 2016Dulciuri pentru micii școlari din localitatea Fierbinți TârgPărintele paroh a obținut titlul științific de Doctor în TeologieProgramul catehetic "Hristos in mijlocul copiilor" dupa ziua Sf. Parascheva Sarbatoarea Sf. Cuv. Paraschiva in parohia CojestiVecernia in cinstea Sf. ParaschivaIntru cinstirea Sf. Cuvioasa ParaschivaCitirea Paraclisului Maicii Domnului urmat de cateheza01 octombrie 2016 - Preoții din localitatea Fierbinți Târg alături de persoanele vârstnice de la Centrul Medico -SocialCateheza pentru copii la Parohia CojestiTaina Sfântului MasluHramul bisericii monument istoricSfântul Nectarie ne cheamă din nou la rugăciune! Cerc pastoral la Catedrala din UrziceniActivităţi sociale desfăşurate în parohia Valea MăcrişuluiSlujbe de binecuvântare la început de an școlar Deschiderea noului an scolar la Liceul Tehnologic Fierbinți TârgGhiozdane cu rechizite scolare si dulciuri împărțite de Parohia Fierbinți TârgComuna Maia - Binecuvântare pentru începutul noului an școlar Începutul anului școlar 2016-2017 în comuna BorăneștiMAIA CATARGI, daruri pentru școlariZILNIC SFÂNTA LITURGHIE ȘI ACATISTUL SFĂNTULUI NECTARIEProiectul "Educația -prioritate a Bisericii" desfăşurat în Parohia Valea MacrişuluiDouăzeci de elevi au primit ghiozdane cu rechizite din partea Catedralei din UrziceniEducația - prioritate a BisericiiVecernia praznicului Nasterii Maicii DomnuluiBiserica Românească în sudul Dunării în secolele X – XIVMisiune și pastorație la Parohia Maia Catargi1 septembrie 2016 – începutul anului nou bisericesc la Catedrala din Urziceni1 SEPTEMBRIE - ÎNCEPUTUL ANULUI BISERICESCAnul nou in parohia "BUNA VESTIRE" din SloboziaVă rugăm să ne ajutați în vederea susținerii lucrărilor de construire a „Centrului multifuncțional Sfântul Apostol Andrei”Târnosirea noului paraclis al mănăstiriiMini tabără organizată de Catedrala din Urziceni pentru copiii de la Grupul de cateheză parohial Vlăstare OrtodoxeProhodul Maicii DomnuluiSlujba Prohodului Maicii Domnului la parohia Sfântul Ilie din SloboziaPrinos de mulţumire la Adormirea Maicii DomnuluiRugaciune la începerea lucrărilor Centrului Social al Parohiei Sfântul Mucenic GheorgheSlujba Prohodului Adormirii Maicii Domnului - program Acasă la Sfântul NECTARIEVecernia praznicului Schimbarii la Fata.HRAMUL PAROHIE – Slujire în sobor și bucurie pentru comunitatea parohialăParteneriat social între Parohia Sfânta Mare Muceniță Anastasia și Parohia Bogata din Protopopiatul CălărașiO zi de vacanță la Marea NeagrăCredincioșii parohiei au primit binecuvântarea Chiriarhului2016 - Un nou gard la cimitirul parohial din Fierbinți TârgPelerinaj organizat de Parohiile Fierbinți Târg și Fierbinții de SusCu Hristos pe cărările vacanței în Parohia IndependențaVara speranței, vara bucuriei!Hramul parohiei Ceacu din Protopopiatul CălărașiPelerini din Urziceni la mormântul părintelui Arsenie BocaDREPT LA REPLICĂSlujitorii Catedralei din Urziceni premiază elevii meritorii la sfârșit de an școlarInspecție semestrială desfășurată în Parohia Maia CatargiZiua eroilor la parohia Maia Catargi A apărut un nou disc de cântări bisericeși Parohia Maia Catargi, parteneriat de colaborare cu World Vision RomâniaSlujbă în sobor la parohia Maia CatargiMulțime de credincioși s-au rugat la Parohia Sfântul Ilie - Slobozia Alături de vârstnicii de la Centrul Medico – Social din Fierbinți TârgActivitatea social – filantropică desfășurată în Parohia Fierbinți Târg în prima jumătate a secolului al XX – leaBUCURIA RUGĂCIUNII !MISIUNE ȘI FILANTROPIEBucuria Inaltarii DomnuluiZiua Eroilor la Catedrala din UrziceniInaltarea Domnului la Parohia Gradistea !Duminica orbului- considerații sumare asupra pericopei evangheliceZiua copilului sărbătorită la Catedrala din UrziceniOameni si copii, din locuri uitate.BINECUVÂNTAREA SFÂNTULUI GHEORGHE LA PRĂZNUIREA LUICATEHEZĂ DE ZIUA COPILULUI„Liturghia de după Liturghie”Nadejde si bucurie intru Invierea Domnului nostru Iisus Hristos !Sarbatoarea Floriilor la parohia GradisteaDIN INIMĂ PENTRU APROAPELE!Copiii Îl laudă pe DomnulDuminica Sfintei CruciTaina Sfântului Maslu – moment de aleasă bucurie duhovnicească la Parohia Fierbinți TârgSTUDIU: Taina Sfântului Maslu – Taina slujirii aproapelui aflat în suferinţăPostul Mare – vreme a faptelor bune în Parohia Fierbinți TârgRUGĂCIUNE ȘI COMUNIUNE ÎN PRAGUL SFÂNTULUI ȘI MARELUI POSTSTUDIU: Buna Vestire – începutul mântuirii noastrePremiere la FAOMoșii de iarnă,,Recunoștință femeii” adusă în Parohia Fierbinți TârgActivitate social – filantropică desfășurată de Parohia Fierbinți TârgActivitate socială în ziua pomenirii celor adormiţiImportanţa igienei în viaţa noastrăBine ai venit PrimăvarăParohia Sfântul Ilie din Slobozia a fost gazda Cercului Pastoral din luna februarieCerc pastoral la parohia SinteștiCOMUNICAT: ASTAZI S-A LANSAT SITE-UL OFICIAL AL PAROHIEI STEFAN VODA – PROTOPOPIATUL CALARASIParohia Maia Catargi și Colegiul Național Grigore Moisil. Daruri în Ajunul Nașterii Domnului pentru copii și cei nevoiași.COMUNICAT: ASTAZI S-A LANSAT SITE-UL OFICIAL AL PAROHIEI CUZA VODĂ – PROTOPOPIATUL CALARASISfinții Trei IerarhiCOMUNICAT: ASTAZI S-A LANSAT SITE-UL OFICIAL AL PAROHIEI CEACU – PROTOPOPIATUL CALARASIPruncii măsură a sfințenieiParastasul de 7 ani al preotului Popescu GheorgheUnirea Principatelor Române sărbătorită la Parohia CeacuBoboteaza în parohia SinteștiActivități social-filantropice desfășurate în anul 2015Boboteaza în parohia SinteștiActivități social-filantropice desfășurate în anul 2015Sf. Ioan BotezătorulProcesiune cu sfintele moaşte ale Sfântului Ierarh Nectarie în parohia Valea MăcrişuluiCOMUNICAT: ASTAZI S-A LANSAT SITE-UL OFICIAL AL PAROHIEI SINTESTI – PROTOPOPIATUL URZICENICOMUNICAT: ASTAZI S-A LANSAT SITE-UL OFICIAL AL PAROHIEI SINTESTI – PROTOPOPIATUL URZICENICOMUNICAT: ASTAZI S-A LANSAT SITE-UL OFICIAL AL PAROHIEI VALEA MACRISULUI – PROTOPOPIATUL URZICENIBinecuvântarea Căminului de BoboteazăParohia Gradistea alaturi de familiile nevoiase1 Decembrie in Parohia Gradistea Daruri de Crăciun în Parohia Valea MăcrişuluiNașterea DomnuluiEroii Revoluţiei din 1989 pomeniţi în Parohia Valea MăcrişuluiVizită arhierească„Vine, vine Moș Crăciun!”Sfântul Ierarh Nicolae sărbătorit la Parohia CeacuMaslu de obște la Parohia Ceacu din Protopopiatul CălărașiDaruri de Moș Nicolae la Parohia Sfânta Mare Muceniță Anastasia din Protopopiatul CălărașiDaruri de Sfântul Ierarh Nicolae în Parohia IndependențaRomânia CreştinăSfântul Ierarh Nicolae- Hramul parohiei noastre „Donează sânge! Salvează o viață!”Sf.Apostol AndreiPărintele paroh a participat la Conferința județeană ,,„Modele de bună practică din activitatea social-filantropică desfășurată în parohiile din Episcopia Sloboziei și Călărașilor” Fapte și cuvinte de învățătură la Parohia Maia Catargi (Sfinții, model de credință și fapte bune)Pelerini la Icoana Maicii Domnului HoraițaSfântul Dimitrie -ocrotitorul nostruPelerinaj Slobozia 05.11.2015Asistență socială în parohia noastrăSfințire și binecuvântare la Parohia Maia CatargiBinecuvântare pentru începutul noului an școlar în Comuna Maia Înainte de începerea anului școlar... Recital de poezie religioasă și rugăciuni la Parohia Maia Catargi ” O LACRIMĂ LA CRUCEA LOR ” - moment de retrăire istorică la Parohia MAIA - ÎNFRĂȚIRE, DRAGOSTE CREȘTINĂ ȘI COMUNIUNE LA PAROHIA MAIA CATARGI Vizită Pastorală la sfârșit de an în Parohia Maia Catargi Colectă de alimente pentru cei nevoiași, în Postul Crăciunului, la Parohia ”Maia Catargi”Instalare de preot la Parohia MoldoveniSfântul Maslu în Parohiile Cercului Pastoral nr. 9 din Protopopiatul Urziceni Parohia ”Patru Frați” – Parohia ”Brazii” – Parohia ”Maia Catargi”Mos Nicolae la Parohia Maia CatargiDin suflet pentru sufletRetrairi istorice in veacul XXIVindecarea demonizatuluiLecție catehetică demonstrativă la Parohia Fierbinți TârgActivitate social – filantropică desfășurată în Parohia Fierbinți TârgLucrarea social-filantropică desfășurată în parohieBunicii noștri sub Acoperământul Maicii DomnuluiIntrare nouăÎn Hristos ne-am botezatCerc cateheticCOMUNICAT: Astazi s-a lansat site-ul oficial al Parohiei Sfantul Nicolae - SloboziaDerularea programului de ajutorare a copiilor proveniti din familii nevoiase "Te ajut să să porneşti cu dreptul!"Înălțarea Sf. cruciReparații capitaleNașterea Maicii DomnuluiSf chivot restauratRestaurareMuncim cu sporTăierea capului Sf Ioan BotezătorulSfântul masluHramul parohie - bucurie în comuniuneHirotonie de diacon la parohia Sfântul Prooroc Ilie - SloboziaCerc pastoral – misionar la Parohia Fierbinți TârgMănăstirea Radu Negru în imaginiAcţiunea “Micii pelerini” – 28 iulie 2015Pelerini în Dobrogea – 25 iulie 2015Pelerini la Prislop – 10-12 iulie 2015Credincioșii din localitatea Fierbinți Târg în pelerinaj la Mănăstirea PrislopHram la Parohia Ceacu din Protopopiatul CălăraşiPremierea copiilor olimpici la Disciplina ReligieUnitatea din Biserica Sfântul NicolaeUnitatea din Biserica Sfântul NicolaeS-a lansat oficial site-ul web al Parohiei Volna - in reteaua web a Episcopiei Sloboziei si CalarasilorCu Hristos pe cărările vacanței în Parohia IndependențaZiua Internațională a Copilului în Parohia IndependențaProcesiune pentru ploaie în Parohia IndependențaBucuriile CopilărieiBucuriile CopilărieiDuminica Sfintilor RomâniParohia Sfântul Nicolae din Amara a organizat Festivalul Concurs „Toaca-n Cer” Ediția IGrupul de cateheză „Doar Noi…?” al Parohiei „Sfântul Nicolae”, Premiați la Concursul Național De Muzică Religioasă „Din suflet de creștin” de la IașiALĂTURI DE PELERINIDRAGĂ MAMĂDuminica Sfintilor RomâniParohia Sfântul Nicolae din Amara a organizat Festivalul Concurs „Toaca-n Cer” Ediția IGrupul de cateheză „Doar Noi…?” al Parohiei „Sfântul Nicolae”, Premiați la Concursul Național De Muzică Religioasă „Din suflet de creștin” de la IașiALĂTURI DE PELERINIDRAGĂ MAMĂDuminica Tuturor Sfinţilor – Hramul de vară al Parohiei Buzoieni (2015)Ziua Internaţională Copilului sărbătorită la Parohia Sfânta Mare Muceniţă Anastasia din Protopopiatul CălăraşiSfântul Ioan Rusu prăznuit la Parohia Sfânta Mare Muceniţă AnastasiaZiua Eroilor sărbătorită la parohia Ceacu din Protopopiatul CălăraşiSfanta TreimeZiua copilului la Parohia Fierbinți TârgCincizecimea Mosii de varaS-a lansat oficial site-ul web al Parohiei Grădiştea - in reteaua web a Episcopiei Sloboziei si CalarasilorS-a lansat oficial site-ul web al Parohiei Maia - in reteaua web a Episcopiei Sloboziei si CalarasilorZiua eroilorCOMUNICAT: ASTAZI S-A LANSAT SITE-UL OFICIAL AL PAROHIEI VĂRĂŞTI - CALARASIFormarea corului parohial la Fierbinți TârgSfântul Nicolae- ocrotitorul copiilor (2014)În Biserica Volna din Călărași Preasfințitul Părinte Episcop Vincențiu a hirotonit un diacon și a creștinat un băiat16.12.2014 Slavă Ție Doamne, Slavă Ție16.12.2014 Slavă Ție Doamne, Slavă Ție06.12.2014 Slujbă de hram la parohia Amara I30.06.2014 Pregătire duhovnicească pentru elevii claselor a VIII-a14.06.2014 Pelerinaj și excursie cu copiii de grădiniță din grupul „Doar Noi…?”Duminica Pogorârii Sfântului Duh în parohia „Sfântul Nicolae” (Amara)„Să fim copii pentru încă o zi!”Instalarea PC Pr. Petre EmilianInsalarea PC Părinte paroh Gavrilă CristiÎnvierea Domnului la Parohia Sfânta Mare Muceniță AnastasiaBucuria Învierii Domnului în sufletele micilor creștini din Parohia Sfânta Mare Muceniță AnastasiaSlujbele specifice din Vinerea MareHristos împărtăşit copiilorÎncondeierea ouălor în Parohia IndependențaHristos împărtășit copiilorMicii voluntari ai Parohiei IndependențaȘedința Adunării Generale a Asociației Socio-Culturale „Matei Basarab”Denia Canonului celui Mare la Parohia VărăştiBotezul de primăvară în parohia VărăștiȘedința Consiliului Director al Asociației Socio-Culturale „Matei Basarab”Hristos împărtășit copiilor din Parohia VărăștiAsociaţia Socio-Culturală “Matei Basarab” a lansat astăzi pagina oficială de FacebookDuminica Sfintei Cruci în Parohia Sfântul Mare Mucenic GheorgheConcursul Național de Miniproiecte al Patriarhiei Române „Mâini întinse spre lucrarea poruncilor lui Dumnezeu” la Parohia VărăștiDragă mamăÎnceputul Primăverii la Parohia Ceacu din Protopopiatul CălărașiZiua de 01 Martie la Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” – VolnaCerc catehetic la Parohia Ștefan VodăTrofeul FAO 2014 ajunge la Maia. Vezi care sunt castigatorii Festivalului “Filmul Anului Ortodox”Simpozionul Mihai Eminescu – exercițiu de admirație, desfășurat la Parohia Sfânta Mare Muceniță AnastasiaANUNŢ UMANITAR: Donaţi sânge pentru EFREMÎnnoirea Sfintei Mese la parohia BORAPrăznuirea Botezului Domnului la Parohia Sfânta Mare Muceniţă AnastasiaRugăciune la trecerea dintre ani la Parohia Sfânta Mare Muceniță Anastasia din Protopopiatul CălărașiDaruri de CrăciunAtelier de creație – podoabe pentru pomul de CrăciunSerbare în cinstea Nașterii Domnului – “Săveni, comuna lui Moș Crăciun”Ziua ocrotitorului parohiei SăveniMai fericit este a dărui, decat a primiSfințirea noilor obiecte de cultDeschiderea anului școlarSăvârșirea Tainei Sfântului Maslu în Parohiile din Cercul pastoral nr. 9Instalare de Preot la Parohia Grădiştea din Protopopiatul CălăraşiÎnvăţăm împreună colindeCurs de formare profesională pentru ocupaţia de animator socio-educativTaina Sfântului Maslu în Biserica Sfântul Nicolae – Maia CatargiCerc catehetic în Parohia Valea MăcrișuluiHram la Biserica Volna din Protopopiatul CălărașiTaina Sfântului Maslu la Centrul de Servicii Comunitare OltenițaReîntâlnire cu Sfântul NicolaeBucuria de a fi împreunăREUNIUNEA NAŢIONALĂ A TINERILOR ORTODOCŞI DE LA BAIA MARE – 2014Ziua Limbii RomânePregătire duhovnicească întru întâmpinarea ,,Reuniunii Naţionale a Tinerilor Ortodocşi”Campania umanitară „Solidari cu familiile sinistrate din Oltenia!”Simpozionul „Constantin Brâncoveanu – Prinţul aurului ceresc”Prohodului Maicii DomnuluiConvorbiri DuhovniceştiMici bucuriiZiua Internațională a CopiluluiSerbare la Centrul de Primire în Regim de Urgenţă „Sfânta Maria” din CălăraşiSfântul Ioan Rusul prăznuit la parohia noastrăAnul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii) şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri BrâncoveniCOMUNICAT: ASTAZI S-A LANSAT SITE-UL OFICIAL AL MANASTIRII RADU NEGRU – CalarasiCOMUNICAT: ASTAZI S-A LANSAT SITE-UL OFICIAL AL PAROHIEI AMARA – IALOMITAExcursie pentru 15 beneficiari ai CCSFADȘedința Consiliului Director al Asociației Socio-Culturale „Matei Basarab”31 martie 2014 – Ședința Adunării Generale a Asociației Socio-Culturale „Matei Basarab”Slujbă arhierească la Mănăstirea Radu NegruProhodirea Maicii DomnuluiFilm ortodoxTabără recreativăInstalare de preot la Parohia CeacuHRAMUL BISERICII SFÂNTUL ILIE DIN SLOBOZIASlujbă de mulțumire la încheierea anului școlarHramul de vară al parohiei SăveniCerc cateheticSfântul Maslu de obșteBinecuvântarea școlii gimnaziale din SăveniCOMUNICAT: Astazi s-a lansat site-ul oficial al Parohiei Sfantul Gheorghe – CalarasiIstoricul Parohiei Sfantul Gheorghe – CalarasiCentenarul parohiei Cuza VodăCOMUNICAT: Astazi s-a lansat site-ul oficial al Parohiei Crasani – IalomitaCOMUNICAT: Astazi s-a lansat site-ul oficial al Parohiei Independenta – CalarasiHramul de vară al Bisericii Buzoieni – Duminica Tuturor Sfinților (2014)Hram la Parohia Vărăști din Protopopiatul CălărașiZiua internaţională a copilului sărbătorită în parohia IndependențaÎnălţarea la cer a Domnului, Ziua Eroilor şi Ispasul la Parohia IndependentaCOMUNICAT: ASTAZI S-A LANSAT SITE-UL OFICIAL AL PAROHIEI SAVENI – IALOMITACOMUNICAT: Astazi s-a lansat site-ul oficial al Parohiei Fundata – IalomitaCOMUNICAT: Astazi s-a lansat site-ul oficial al Parohiei Sfanta Anastasia – CalarasiInstalare de preot la Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” – Volna din municipiul CălărașiCredincioşii parohiei „Sfântul Ilie” – Slobozia în comuniune spre fapte buneCOMUNICAT: Astazi s-a lansat site-ul oficial al Parohiei Bora – IalomitaParohia Sfântul Ilie – Slobozia a fost gazda Alegerilor Eparhiale. Circumscripția nr. 1Darul Preasfinţitului Părinte Episcop Vincenţiu pentru Parohia Sfânta Mare Muceniţă AnastasiaPelerinaj de Florii la parohia SăveniBucurii si popasuri duhovnicestiCerc catehetic la parohia IndependenţaBucuria prețuirii la Parohia SăveniVecernia iertării la Parohia SăveniCerc catehetic la parohia „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” – VolnaConsiliul ParohialConcertul de colinde tradiţionale „Colindul sfânt şi bun”- Ediţia I (decembrie 2013)Instalare de preot în parohia BoraInstalarea Preotului II la Parohia Săveni10 septembrie 2013 – Şedinţa administrativă lunară de la Protopopiatul Urziceni15 august 2013 – Praznicul Adormirii Maicii Domnului în CălăraşiHramul Bisericii Sfântul Ilie din SloboziaConferinţa pastoral – misionară a preoţilor din IalomiţaCerc pastoral la Parohia FundataAşteptând Învierea Domnului în Parohia IndependenţaSărbătoarea Floriilor în Parohia IndependenţaCercul pastoral nr. 1 la parohia Sfântul Ilie din SloboziaREACŢIE DURĂ la cererea de OPRIRE a FINANŢĂRII B.O.R. de către statConsiliul Eparhial şi Adunarea EparhialăParohia Independenta si-a sarbatorit hramulMoş Crăciun, roagă-L pe Dumnezeu să ne trimită iubire!„Moş Nicolae” a poposit la parohia Bora18 noiembrie 2012 – Slujba Arhiereasca - Vizita Preasfintitului Parinte VINCENTIU, Episcopul Sloboziei si Calarasilor, la parohia Maia CatargiCERC CATEHETIC LA PAROHIA VĂRĂŞTICercul pastoral nr.1 reunit la Parohia BoraPelerinaj Parohia IndependenţaHramul Bisericii Sfântul Ilie din SloboziaCercul pastoral Nr.3 – Taina Sfântului Maslu în Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, din satul FundataGalerie Foto – iunie 2012Centenarul Parohiei Grădiştea – Protopopiatul Călăraşi10 iunie 2012 – Centenarul parohiei Grădiștea, Protopopiatul CălărașiMaslu în Parohia „Adormirea Maicii Domnului„ din cartierul „Bora„ municipiul SloboziaMaslu de obşte la Parohia VolnaInstalare de Preot la parohia BoraPr. Vladimir-Cătălin AlexaDuminica Tuturor SfințilorSf. Ierarh NicolaeCERCUL PASTORAL NR. VII, DE LA PAROHIA CRĂSANIPrezentareTaina Sfântului Maslu în Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, din satul FundataPăstorul cel Bun – Nr 2. Februarie 2011Despre Sfânta Spovedanie (I)Păstorul cel Bun – Nr 1. Ianuarie 2011Parohia Buzoieni

Sf. Ierarh Nicolae

Inscrie filmul tau aici:
Calendar Ortodox
1 L Sf. Prooroc Ieremia; Cuviosii Mucenici Eftimie, Ignatie si Acachie
Ne gasesti si aici:
LO TV - Televiziune in direct:
Viaţa celui intre sfinti Parintelui nostru Nicolae,
Arhiepiscopul din Mira Lichiei, facatorul de minuni
(6 decembrie)

1298_sf-nicolae-05Pe făcătorul cel mare de minuni, ajutătorul cel grabnic şi mijlocitorul cel prea ales către Dumnezeu, pe arhiereul lui Hristos, Nicolae, l-au odrăslit părţile Lichiei, în cetatea ce se numeşte Patara, din părinţi cinstiţi şi de bun neam, dreptcredincioşi şi bogaţi. Tatăl său se chema Teofan, iar mama sa Nona. Această binecuvîntată pereche, petrecînd cu bună credinţă în însoţirea cea legiuită şi împodobindu-se cu obiceiul cel bun, pentru viaţa lor cea plăcută lui Dumnezeu şi pentru multele milostenii şi faceri de bine mari, s-au învrednicit a odrăsli această odraslă sfîntă – singuri ei fiind rădăcină sfîntă – şi s-a făcut cum zice psalmistul : Ca un pom răsădit lîngă izvoarele apelor, care şi-a dat rodul său la vremea sa. Deci, născînd pe acest dumnezeiesc prunc, l-a numit Nicolae, care se tîlcuieşte “biruitor de popor”; şi cu adevărat s-a arătat biruitor al răutăţii, aşa binevoind Dumnezeu spre folosul de obşte al lumii.

După acea naştere, maica sa Nona a rămas stearpă, pînă la dezlegarea din legăturile cele trupeşti, mărturisind singură firea că nu este cu putinţă a se mai naşte alt fiu ca acela, ca numai pe acesta să-l aibă şi întîi şi pe urmă, care din pîntecele maicii sale s-a sfinţit cu darul cel de Dumnezeu insuflat. Căci n-a început a vieţui decît cinstind pe Dumnezeu cu bună cucernicie, nici n-a început a suge ţîţă, făcînd minuni din pruncie, nici nu s-a deprins mai întîi a mînca, ci a posti. Căci după naşterea sa, fiind în baie, a stat trei ceasuri pe picioarele sale, singur de sine, nesprijinindu-l nimeni, dînd prin această stare, cinste Sfintei Treimi, Căreia mai pe urmă avea să-i fie mare slujitor şi întîi-stătător. Cînd se apropia de pieptul maicii sale, se cunoştea a fi făcător de minuni, hrănindu-se nu după obiceiul pruncilor celorlalţi – pentru că numai din ţîţa cea dreaptă sugea lapte – avînd să dobîndească cu cei drept-credincioşi starea cea de-a dreapta. Apoi a început a fi şi postitor ales, căci miercurea şi vinerea numai o dată sugea lapte din ţîţă şi atunci seara, după săvîrşirea obişnuitei rugăciuni creştineşti, de care lucru părinţii lui se mirau foarte şi se minunau şi mai dinainte pricepeau ce fel de postitor va fi Nicolae mai pe urmă. Acel obicei de a posti, deprinzîndu-l Fericitul din scutece şi l-a păzit în toată viaţa sa, pînă la fericitul său sfîrşit, petrecînd miercurea şi vinerea în post. Deci crescînd pruncul cu anii, creştea împreună şi cu înţelegerea şi cu obiceiurile cele bune, pe care le învăţa de la părinţii săi cei buni; fiind ca o holdă roditoare, care primeşte în sine sămînţa învăţăturii celei bune, care odrăsleşte şi aduce în toate zilele roade noi de fapte bune.

Sosind vremea de şcoală, a fost dat la învăţătura dumnezeieştii Scripturi, iar el cu agerimea cea firească a minţii şi cu povăţuirea Sfîntului Duh, în puţin timp, a ajuns la multă înţelepciune. Apoi, atît de mult a sporit în învăţătura cărţii, pe cît era de trebuinţă bunului cîrmaci al corabiei lui Hristos şi păstorului celui iscusit al oilor celor cuvîntătoare. Deci, făcîndu-se desăvîrşit în cuvîntul învăţăturii, s-a arătat desăvîrşit şi în lucrul vieţii; de la prietenii deşarte şi de la vorbe nefolositoare cu totul se abătea şi a vorbi cu femeile sau a căuta cu ochii la faţa femeiască, foarte mult se ferea, căci fugind, se depărta de petrecerea împreună cu femeile.

Avînd adevărată înţelepciune şi minte curată, de-a pururea vedea pe Dumnezeu şi totdeauna zăbovea în sfintele biserici, după cum zice proorocul: Voit-am a fi lepădat în casa Dumnezeului meu. De multe ori, cîte o zi întreagă şi cîte o noapte, petrecînd în rugăciunile cele gînditoare de Dumnezeu şi în citirea dumnezeiştilor cărţi, învăţa înţelegerea cea duhovnicească şi se îmbogăţea cu dumnezeieştile daruri ale Sfîntului Duh, cu care se pregătea pe sine locaş vrednic, precum este scris: Voi sînteţi biserica lui Dumnezeu şi Duhul lui Dumnezeu vieţuieşte în voi.

Deci tînărul cel îmbunătăţit şi curat, avînd în sine Duhul lui Dumnezeu, se arăta cu totul duhovnicesc, arzînd cu duhul şi slujind Domnului cu frică, încît nu se vedea la dînsul nici un fel de nărav tineresc, ci numai obiceiurile omului bătrîn pentru care tuturor s-a făcut minunat şi slăvit. Căci precum omul cel bătrîn, dacă are obiceiul celor tineri, este luat în rîs de toţi, tot aşa şi tînărul, dacă are năravul bărbatului celui bătrîn, se cinsteşte de toţi cu mirare; pentru că sînt nepotrivite tinereţile pentru bătrîneţe, dar cinstite şi frumoase sînt bătrîneţile în tinereţe.

Fericitul Nicolae avea un unchi episcop cu acelaşi nume ca şi dînsul. Unchiul său, văzînd pe nepot sporind în viaţă cu fapte bune şi cu totul înstrăinîndu-se de lume, a sfătuit pe părinţii lui să-l dea să slujească lui Dumnezeu. Iar ei nu s-au lepădat a dărui pe fiul lor Domnului, pe care ei l-au primit ca pe un dar de la dînsul. Pentru că scrie în cărţile cele vechi pentru dînşii, cum că fiind neroditori şi deznădăjduindu-se de a mai avea copii, cu multe rugăciuni, cu lacrimi şi cu multe milostenii au cerut de la Dumnezeu pe acest fiu; iar ei l-au dat în dar Celui ce l-a dăruit pe dînsul.

Primind episcopul pe “tînărul bătrîn”, care avea înţelepciunea ca o cărunteţe şi viaţa cea mai curată, l-a suit pe treptele cele sfinţite ale preoţiei, iar cînd s-a hirotonisit, episcopul întorcîndu-se către poporul care era în biserică şi umplîndu-se de Duhul Sfînt, a proorocit zicînd: “Iată, fraţilor, văd un nou soare răsărind marginilor pămîntului, arătîndu-se către cei întristaţi ca o milostivă mîngîiere. O! fericită este turma care se va învrednici a avea pe acest păstor! Căci acesta va paşte bine sufletele celor rătăciţi şi la păşunea buneicredinţe îi va aduce pe dînşii; apoi se va arăta şi ajutător fierbinte celor ce sînt în nevoi”. Această proorocire s-a împlinit mai pe urmă, precum vom arăta în istorisirea ce o vom face.

Deci, primind Sfîntul Nicolae asupra sa treapta preoţiei, adăuga osteneală la osteneală, petrecînd în post şi în neîncetate rugăciuni, iar cu trupul său cel muritor sîrguindu-se a urma celor fără de trupuri. Astfel, vieţuind întocmai ca îngerii, din zi în zi înflorea mai mult cu podoaba sa cea sufletească şi se arăta vrednic de cîrmuirea Bisericii.

În acea vreme unchiul său, episcopul Nicolae, vrînd a se duce în Palestina ca să se închine acolo sfintelor locuri, a încredinţat toată cîrmuirea bisericii nepotului său. Deci acesta, împlinind locul aceluia, avea toată purtarea de grijă pentru rînduiala bisericilor, ca şi episcopul unchiul său. În acea vreme, părinţii fericitului, părăsind această viaţă vremelnică, s-au mutat la cea veşnică, iar Sfîntul Nicolae, rămînînd moştenitorul averii lor, a împărţit-o celor săraci. Pentru că nu se uita la bogăţia ce curge alăturea, nici se îngrijea pentru înmulţirea ei; ci, lepădîndu-se de toate poftele lumeşti, se sîrguia cu toată osîrdia a se uni cu Dumnezeu, către care grăia: Către Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu; învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu; către Tine sînt aruncat din pîntecele maicii mele, Dumnezeul meu eşti Tu. Deci mîna lui era întinsă către săraci, ca un rîu cu apă multă ce curge cu îndestulare.

Pentru ca multele lui milostenii să fie mai cu lesnire cunoscute, să arătăm una şi anume: Era un bărbat în cetatea aceea, dintre cei slăviţi şi bogaţi, care mai pe urmă a rămas sărac şi neslăvit, căci viaţa veacului acestuia este nestatornică. Bărbatul acela avea trei fete foarte frumoase şi acum, fiind lipsit de toate cele de trebuinţă, nu avea nici hrană, nici îmbrăcăminte şi cugeta să-şi dea fetele sale spre desfrînare, iar casa sa să o facă casă necurată, pentru sărăcia lui cea mare, ca doar astfel să aibă ceva de folos şi să cîştige pentru el şi fetele sale îmbrăcăminte şi hrană. Vai, în ce fel de gînduri necuvioase alungă pe om sărăcia cea mare! Deci bătrînul acela fiind în astfel de cugete rele şi gîndul său cel rău vrînd acum a-l aduce cu ticăloşie în fapt, Dumnezeu Care nu voieşte a vedea în pierzare firea omenească, ci cu iubire de oameni, se pleacă spre nevoile noastre, a pus bunătate în inima plăcutului Său, Sfîntul Nicolae şi l-a trimis spre ajutor către bărbatul care era să piară cu sufletul, prin însuflare tainică, mîngîind pe cel ce era în sărăcie şi scăpîndu-l din căderea păcatului.

Deci, auzind Sfîntul Nicolae de lipsa cea mare a bărbatului aceluia şi prin dumnezeiască descoperire înştiinţîndu-se de cugetarea lui cea rea, i-a părut foarte rău pentru dînsul şi a cugetat ca astfel cu mîna sa cea făcătoare de bine, să-l răpească împreună cu fetele sale ca din foc de la sărăcie şi de la păcat. Însă n-a vrut să fie de faţă cu bărbatul acela, ca să-i spună despre facerea sa de bine, ci, în taină a cugetat să-i dea aceluia milostenia sa cu îndurare. Şi aceasta vrea s-o facă pentru două pricini: întîi ca să scape de slava omenească, pentru că ţinea seama de ce zicea Evanghelia: Luaţi aminte, să nu faceţi milostenia voastră înaintea oamenilor; şi, al doilea, ca şi pe bărbatul acela, care odinioară era bogat iar acum ajunsese în mare sărăcie, să nu-l ruşineze, căci ştia că sînt grele unele ca acestea, celor ce din bogăţie şi din slavă cad în sărăcie, fiindcă se ruşinează sufletele acelora, aducîndu-le aminte de bogăţia cea mai dinainte. Pentru aceasta, a gîndit a face aşa, după cuvîntul lui Hristos: Să nu ştie stînga ta, ce face drepta ta. Căci atît de mult fugea de slava omenească, încît chiar de acela căruia îi făcea bine se sîrguia a se tăinui pe sine.

Aşadar, luînd o legătură mare de galbeni, a mers în miezul nopţii la casa acelui bărbat şi, aruncînd-o înăuntru pe fereastra acelei case, degrabă s-a întors la casa sa. Dimineaţă, sculîndu-se bărbatul şi aflînd legătura, a dezlegat-o şi văzînd galbenii s-a înspăimîntat, căci socotea că este vreo nălucire, temîndu-se ca nu cumva aurul ce vedea să fie vreo înşelăciune, de vreme ce nu aştepta de la nimeni şi de nicăieri vreun făcător de bine. Drept aceea, întorcînd galbenii cu vîrful degetului, privea cu dinadinsul şi cunoscînd că este adevărat, se veselea şi se minuna, iar de bucurie, plîngea cu lacrimi fierbinţi şi, cugetînd mult în sine cine i-ar fi făcut lui o asemenea facere de bine, nu se dumirea. Deci, socotind a fi purtarea de grijă a lui Dumnezeu, îi mulţumea neîncetat, dînd laudă Domnului Celui ce se îngrijeşte de toţi. Apoi îndată pe una din fetele sale, pe cea mai mare, a măritat-o după un bărbat şi i-a dat aurul cel primit din destul pentru zestrea ei.

Despre aceasta înştiinţîndu-se minunatul Nicolae, că a făcut după voia lui, bărbatul acela, i-a părut bine. Şi iarăşi se arăta gata a face aceeaşi milă cu a două fiică a bătrînului, sîrguindu-se a păzi şi pe fecioara aceasta prin nunta legiuită de păcatul cel fărădelege. Deci, pregăti şi altă legătură de galbeni, asemenea cu cealaltă şi, peste noapte, ferindu-se de toţi, a aruncat-o pe aceeaşi fereastră, în casa bătînului aceluia.

Dimineaţă, sculîndu-se acel om sărac, a găsit iarăşi aur, asemenea ca întîia oară. Apoi a început a se minuna şi de acela şi, căzînd cu faţa la pămînt, cu lacrimi fierbinţi mulţumea, zicînd: “Dumnezeule, voitorul milei şi chivernisitorul mîntuirii noastre, care mai întîi m-ai răscumpărat cu Sîngele Tău şi acum casa mea şi pe fiicele mele izbăvindu-ne prin aur din cursa celui rău, Însuţi arată-mi pe cel ce slujeşte voii Tale celei milostive şi bunătăţii Tale celei iubitoare de oameni. Arată-mi pe îngerul Tău cel pămîntesc, pe cel ce ne păzeşte pe noi de pierderea păcatului, ca să ştiu cine este unul ca acela, care ne scoate pe noi din sărăcia ce ne întristează şi care ne izbăveşte de gîndurile cele rele, că iată, după mila Ta, Doamne, cu îndurarea cea făcută în taină, cu mîna plăcutului al Tău, voi da şi pe a doua fiică a mea cu nuntă legiuită după bărbat şi aşa voi scăpa de cursele diavolului, care vrea prin cîştig necurat să-mi aducă mare pierdere.

Apoi bărbatul acela, rugîndu-se Domnului şi mulţumind bunătăţii Lui, a făcut nuntă şi fiicei sale de a doua, avînd nădejde în Dumnezeu – căci neîndoită nădejde şi-a pus în El – cum că va purta grijă şi pentru a treia fiică a lui şi-i va da şi acesteia să aibă vieţuitor iubit, după lege, trimiţîndu-i iarăşi aur din destul, tot cu acea mînă făcătoare de bine. De aceea, nu dormea noaptea străjuind, ca să poată simţi pe făcătorul de bine şi să se învrednicească a vedea de unde îi aduce aurul acela. Şi iată, nu după multă vreme, a sosit cel aşteptat. Căci a venit şi a treia oară plăcutul lui Hristos, Nicolae şi, ajungînd la locul cel obişnuit, tot aşa a aruncat o legătură de galbeni pe aceeaşi fereastră şi îndată s-a întors la casa sa. Tatăl fecioarelor găsind aurul aruncat pe fereastră, a alergat îndată cît putea în urma celui ce se întorcea la casa sa, pe care, ajungîndu-l şi cunoscîndu-l cine este – căci sfîntul nu era necunoscut pentru fapta lui cea bună şi pentru neamul lui cel luminat -, a căzut la picioarele lui, sărutîndu-le şi numindu-l izbăvitor, ajutător şi mîntuitor sufletelor, celor ce ajunseseră întru pierderea cea mai de pe urmă. Apoi zise: “De nu m-ar fi ridicat pe mine Domnul cel mare întru milă, prin îndurările tale, de mult aş fi pierit eu, ticălosul tată, împreună cu fiicele mele, prin căderea în focul Sodomei, vai mie! Şi iată, acum prin tine sîntem mîntuiţi din amara cădere în păcat”. Acestea şi mai multe grăia cu lacrimi către sfînt. Iar el abia l-a ridicat pe picioare şi cu jurămînt a zis aceluia, că în toată viaţa lui să nu spună nimănui ceea ce s-a făcut. Apoi sfîntul, spunînd multe spre folosul omului aceluia l-a trimis la casa sa.

Iată una din faptele cele multe ale milostivirii ale Sfîntului Nicolae, ce s-a povestit aici, ca să cunoască oricine cît era de milostiv către cei săraci. De s-ar fi povestit milele lui una cîte una şi cîte îndurări a arătat către cei săraci, pe cîţi flămînzi a hrănit, pe cîţi goi a îmbrăcat şi pe cîţi a răscumpărat de la datornici, apoi nici vremea n-ar fi de ajuns a le povesti.

După aceasta Cuviosul Părinte Nicolae a voit a se duce în Palestina, spre a vedea Sfintele Locuri şi a se închina acolo, unde a umblat trupeşte Domnul nostru Iisus Hristos, cu prea curatele Sale picioare. Deci, plutind corăbierii împrejurul Egiptului şi neştiind ce avea să li se întîmple, Sfîntul Nicolae, care era împreună cu dînşii, vedea mai bine că are să fie întuneric, vifor şi lovire de vînturi cumplite. Apoi le spuse că, mai înainte a văzut pe vicleanul vrăjmaş intrînd în corabie, vrînd să o scufunde împreună cu oamenii. După aceea a năvălit asupra lor o furtună mare, fără veste şi ridicîndu-se un nor, s-a făcut vifor pe mare. Iar cei ce pluteau s-au temut foarte mult de groaza morţii şi rugau pe Sfîntul Nicolae să le ajute şi să-i izbăvească de nevoia cea fără de veste ce căzuse asupra lor zicînd: “Sfinte al lui Dumnezeu, de nu ne vei ajuta cu rugăciunile tale către Dumnezeu, îndată ne vom cufunda în această adîncime şi vom pieri”. Iar el, zicîndu-le să îndrăznească şi să-şi pună nădejdea în Dumnezeu şi fără îndoială să aştepte grabnică izbăvire, însuşi a început cu sîrguinţă a se ruga către Domnul. Şi îndată s-a liniştit marea şi toată groaza s-a prefăcut în bucurie, iar ei, trecînd necazul, s-au bucurat mult şi au mulţumit lui Dumnezeu şi plăcutului său, Sfîntului Nicolae şi foarte mult se minunau de proorocirea furtunii şi de scăparea nevoii.

Tot atunci, unul din corăbieri s-a suit în vîrful catargului, precum este obiceiul celor ce îndreptează corabia, şi, cînd era să coboare de acolo, a alunecat de sus şi a căzut în mijlocul corăbiei, zăcînd fără suflet. Iar Sfîntul Nicolae, mai înainte de a-l chema în ajutor, l-a înviat cu rugăciunea pe acel om şi, nu ca pe un mort, ci ca pe cel cuprins de somn, l-a sculat şi l-a dat viu corăbierilor. Apoi, ridicînd toate pînzele şi fiind vînt cu bună sporire, au plutit în linişte şi au sosit la limanul Alexandriei, unde plăcutul lui Dumnezeu, Sfîntul Nicolae, a tămăduit pe mulţi bolnavi. Izgonind diavolii din oameni şi pe mulţi necăjiţi mîngîind, a pornit iarăşi pe cale spre Palestina şi ajungînd la Sfînta Cetate a Ierusalimului, s-a suit la Golgota, unde Hristos Dumnezeu a lucrat mîntuirea neamului omenesc, întinzîndu-Şi pe Cruce prea curatele Sale mîini. Acolo a înălţat fierbinţi rugăciuni din inima sa, care ardea de dragoste, dînd mulţumire Mîntuitorului nostru. Apoi, a înconjurat toate sfintele locuri, făcînd multe închinăciuni pretudindeni. Iar cînd era să intre noaptea în sfînta biserică la rugăciune şi uşile erau închise, s-au deschis singure, dînd intrare aceluia, căruia, chiar porţile cereşti îi erau deschise.

Zăbovind în Ierusalim vreme îndelungată, se pregătea a merge în pustie, dar, printr-un glas dumnezeiesc de sus, a fost sfătuit să se întoarcă în patria sa. Pentru că Dumnezeu, Cel ce toate le rînduieşte spre folosul sufletelor noastre, nu vrea să fie ascunsă sub obrocul pustiei acea făclie, pe care o pregătise să fie pusă în sfeşnicul mitropoliei din Lichia. Deci, aflînd o corabie, s-a tocmit cu corăbierii să-l ducă în patria sa.

Aceştia au gîndit însă să facă lucrul cu vicleşug, adică să îndrepteze corabia lor în altă parte, nu spre Lichia. După ce s-a aşezat în corabie, plecînd de la mal, Sfîntul Nicolae a văzut că corabia nu pluteşte spre patria sa. Atunci degrabă a căzut la picioarele corăbierilor şi-i ruga să îndrepteze calea spre Lichia, dar ei, nebăgîndu-l în seamă, mergeau în partea unde gîndeau ei, neştiind că Dumnezeu nu va lăsa pe plăcutul Său să fie în mîhnire. Deci, suflînd un vifor împotrivă, a întors corabia în altă parte şi degrabă a dus-o în Lichia, iar pe corăbieri îi îngrozea cu nevoia cea mai mare. Aşa Sfîntul Nicolae, cu puterea lui Dumnezeu fiind dus pe mare, a sosit în patria sa. El însă, fiind fără de răutate, n-a făcut nici un rău acelor vrăjmaşi, nici s-a pornit spre mînie şi nici măcar vreun cuvînt aspru nu le-a zis, ci cu binecuvîntare i-a liberat în părţile lor. Iar el a mers în mănăstirea pe care o zidise moşul său, episcopul Patarelor şi o numise Sfîntul Sion. Acolo, Sfîntul Nicolae s-a arătat foarte iubit tuturor fraţilor, care, cu mare dragoste, primindu-l ca pe îngerul lui Dumnezeu, se îndulceau de cuvintele lui cele de Dumnezeu insuflate şi se foloseau de viaţa lui, cea întocmai ca a îngerilor şi urmau obiceiurile lui cele bune, cu care împodobise Dumnezeu pe credinciosul robul Său.

Aflînd Sfîntul Nicolae în această mănăstire viaţă liniştită şi loc mai lesnicios pentru gîndurile sale către Dumnezeu, ca un liman de linişte, nădăjduia ca şi cealaltă vreme a vieţii sale să o petreacă acolo. Dar Dumnezeu îi arăta calea, voind ca acea comoară bogată, a tuturor faptelor bune, cu care avea să se îmbogăţească toată lumea, să nu fie ascunsă, ca într-o ţarină acoperită de pămînt, într-o mănăstire deosebită şi într-o cameră mică închisă; ci să fie la vederea tuturor, ca prin acea comoară duhovnicească, să se facă neguţătorie duhovnicească, care pe multe suflete le va afla.

Astfel sfîntul, stînd odată la rugăciune, a auzit un glas de sus: “Nicolae, să intri în nevoinţa poporului, dacă doreşti să fii de Mine încununat”. Acest glas auzindu-l, Nicolae s-a spăimîntat şi cugeta întru sine: Ce voieşte glasul acela şi ce cere Domnul de la dînsul? Şi iarăşi auzi glas, spunîndu-i: “Nicolae, nu este aceasta holda pe care trebuie să Mi-o aduci roadă şi pe care o aştept de la tine; ci întoarce-te către oameni, ca să se preamărească prin tine numele Meu”. Atunci Sfîntul Nicolae a cunoscut voia lui Dumnezeu, ca, lăsînd liniştea, să meargă să slujească la mîntuirea omenilor. Deci cugeta încotro se va duce: la patria sa, în cetatea Patara, la cunoscuţi, sau în altă parte. Dar, temîndu-se şi fugind de slava omenească cea deşartă, a gîndit să se ducă în altă cetate, unde nu-l va cunoaşte nimeni.

În acea latură a Lichiei este o cetate slăvită, care se numeşte Mira, mitropolia Lichiei. Deci, într-acea cetate a venit Sfîntul Nicolae, fiind condus de purtarea de grijă a lui Dumnezeu, încît nimeni nu-l ştia. Acolo trăia ca unul din săraci, neavînd unde să-şi plece capul. El nu se ducea decît în casa Domnului, avînd liman numai pe Dumnezeu.

În acea vreme, s-a mutat la Dumnezeu arhiereul cetăţii Mira, Ioan arhiepiscopul şi mai întîi şezător pe scaun în toată ţara Lichiei. Atunci s-au adunat toţi episcopii ţării aceleia, în Mira, ca să aleagă un bărbat vrednic pentru acel scaun. Deci, fiind acolo bărbaţi cinstiţi şi cu bună înţelegere, erau nedumeriţi între ei, pe care să-l aleagă. Unii, fiind porniţi dîn rîvnă dumnezeiască, au zis că lucrul acela nu este al alegerii omeneşti, ci al rînduielii lui Dumnezeu. Deci se cuvine a se face rugăciune pentru aceasta, ca însuşi Domnul să arate cine este vrednic să primească o treaptă ca aceasta şi să fie păstor peste toată Lichia.

Toţi, ascultînd acel sfat bun, au făcut rugăciune cu sîrguinţă şi cu post. Iar Domnul, făcînd voia celor ce se tem de El şi ascultînd rugăciunea lor, a descoperit bunăvoirea Sa, unuia din episcopii aceia care era mai bătrîn, într-acest chip; stînd el la rugăciune, i s-a arătat un bărbat luminat, poruncindu-i să meargă de cu noapte şi să stea lîngă uşile bisericii şi să ia seama cine va intra mai înainte decît toţi în biserică, acela – zicea el – este îndemnat de Duhul Meu şi, luîndu-l cu cinste, să-l puneţi arhiepiscop. Iar numele bărbatului aceluia este Nicolae. Această vedenie dumnezeiască avînd-o episcopul acela şi auzind ceea ce i se poruncise în vedenie, a vestit celorlalţi episcopi, iar aceia, auzind, s-au îndemnat mai mult spre rugăciune, cu iubire de osteneală.

Atunci episcopul care a văzut descoperirea a stat la locul acela, unde i s-a poruncit în vedenie şi aştepta venirea bărbatului dorit. Deci, cînd a fost vremea Utreniei, Sfîntul Nicolae, îndemnat de Duh, a ajuns mai înainte decît toţi la biserică, pentru că avea obicei de se scula în miezul nopţii la rugăciune şi venea la începutul cîntării Utreniei, mai întîi decît toţi la biserică. Intrînd în pridvor, l-a luat episcopul care se învrednicise acelei vedenii şi i-a zis: “Cum te cheamă, fiule?” Dar el tăcea. Acela îl întreabă iarăşi. Sfîntul i-a răspuns cu blîndeţe: “Nicolae mă cheamă pe mine, stăpîne, robul sfinţiei tale”. Acel dumnezeiesc bărbat, care a auzit acel glas blînd, a priceput pe de o parte, după numele care i se spusese în vedenie, că se numeşte Nicolae; iar pe alta, prin smerenia lui, că sfîntul a răspuns cu blîndeţe. Deci a cunoscut că acela este cel pe care îl binevoieşte Dumnezeu a fi mitropolit al bisericii din Mira. Căci ştia spre cine caută Domnul, cum zice Scriptura: Pe cel blînd şi tăcut şi spre cel ce se cutremură de cuvintele Mele. Atunci s-a bucurat foarte, ca şi cînd a descoperit o comoară ascunsă şi, îndată, luîndu-l de mînă i-a zis: “Urmeză-mă, fiule”. Deci l-a dus cu cinste la episcopi. Iar ei umplîndu-se de mulţumire dumnezeiască şi de mîngîiere duhovnicească pentru aflarea bărbatului celui de Dumnezeu arătat, l-au adus în mijlocul bisericii.

Străbătînd vestea aceasta pretutindeni, s-au adunat mai degrabă decît păsările, mulţime de oameni fără număr. Episcopul, care văzuse vedenia, a zis cu glas mare către toţi: “Primiţi, fraţilor, pe păstorul vostru, pe care vi l-a ales vouă Duhul Sfînt şi căruia i-a încredinţat desăvîrşit povăţuirea sufletelor voastre; pe care nu alegerea omenească, ci judecata lui Dumnezeu l-a adus aici. Iată acum avem pe cel pe care l-am dorit şi căutat, l-am aflat şi l-am primit. Deci, prin acesta fiind bine povăţuiţi, nu vom cădea din nădejde, ca, astfel, să stăm bine înaintea lui Dumnezeu în ziua arătării Lui şi a descoperirii.

Poporul dădea mulţumire lui Dumnezeu şi se bucura, dar Sfîntul Nicolae se lepăda a primi acea treaptă, nesuferind lauda omenească. Însă, fiind rugat de tot soborul cel sfinţit şi de cel mirenesc, chiar fără voia lui l-au ridicat pe scaunul arhieresc, căci printr-o vedenie dumnezeiască a fost îndemnat la aceasta, pe care a avut-o mai înainte de moartea arhiepiscopului. Despre această vedenie Sfîntul Metodie, patriarhul Constantinopolului, scria astfel: “Într-o noapte, Sfîntul Nicolae a văzut pe Mîntuitorul nostru întru slavă, stînd aproape de dînsul şi dîndu-i Sfînta Evanghelie, care era împodobită cu aur şi cu mărgăritare; iar de partea cealaltă a văzut pe Sfînta Născătoare de Dumnezeu, punînd pe umerii lui omofor arhieresc”. După vedenia aceea trecînd puţine zile şi răposînd Ioan, arhiepiscopul Mirelor, Nicolae a fost ales arhiepiscop al acelei cetăţi.

De acea vedenie aducîndu-şi aminte Sfîntul Nicolae şi văzînd bunăvoirea lui Dumnezeu, încă şi rugăciunile soborului netrecîndu-le cu vederea, a primit păstoria Lichiei. Iar sfinţita adunare a episcopilor, împreună cu clericii, săvîrşind toate cele ce se cuvin sfinţirii sale, a făcut praznic de bucurie, veselindu-se de păstorul lor, cel dat de Dumnezeu, de arhiereul lui Hristos, Nicolae. Astfel, Biserica lui Dumnezeu a primit pe făclia cea luminată, care n-a fost pusă la o parte, nici ascunsă sub obroc, ci stînd la locul cel cuviincios, în sfeşnicul arhieriei şi al păstoriei, unde strălucea luminos, drept îndreptînd cuvîntul adevărului şi toate poruncile cele dreptcredincioase, sănătos cugetîndu-le şi învăţîndu-le.

Chiar de la începutul păstoriei sale, plăcutul lui Dumnezeu grăia în sine astfel: “O! Nicolae, pentru această dregătorie şi pentru acest loc, trebuie alte obiceiuri; deci de acum să nu mai vieţuieşti ţie, ci altora”. Apoi, vrînd a învăţa pe oile sale faptele cele bune, nu-şi mai ascundea viaţa sa cea cu fapte bune, ca mai înainte. Căci mai înainte, numai unul Dumnezeu îi ştia viaţa, slujindu-I în taină. Iar după ce s-a făcut arhiereu, era arătată tuturor vieţuirea lui, nu pentru mărire deşartă, ci pentru folosul şi înmulţirea slavei lui Dumnezeu, încît s-au împlinit cele scrise în Evanghelie: Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca văzînd faptele voastre cele bune, să preamărească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.

Sfîntul Nicolae era oglinda turmei sale prin toate faptele cele bune şi model credincioşilor, după cum zice Apostolul: “Cu cuvîntul, cu viaţa, cu dragostea, cu credinţa, cu duhul şi cu curăţia”. Apoi era blînd, fără de răutate şi smerit cu duhul, ferindu-se de îngîmfare. Hainele lui erau simple şi hrana pustnicească pe care o gusta totdeauna numai o dată pe zi şi aceea seara. Toată ziua, se îndeletnicea cu lucrurile ce se cuveneau dregătoriei sale, ascultînd nevoile celor ce veneau la dînsul, iar uşile casei lui erau deschise tuturor, căci era bun către toţi şi apropiat. Sărmanilor le era tată; săracilor, milostiv; mîngîietor celor ce plîngeau, ajutător celor năpăstuiţi şi tuturor mare făcător de bine. Apoi, şi-a cîştigat spre ajutor în ostenelile sale cele păstoreşti şi pentru îndreptarea Bisericii, pe doi sfetnici cu fapte bune şi cu bună înţelegere, cinstiţi cu treapta preoţiei, adică pe Pavel de la Rodos şi pe Teodor Ascalonitul, bărbaţi cunoscuţi de toată Grecia.

Astfel, bine păştea turma cea încredinţată lui, a oilor lui Hristos cele cuvîntătoare. Iar ochiul cel zavistnic al diavolului celui viclean, care niciodată nu încetează a ridica război asupra robilor lui Dumnezeu, nerăbdînd a vedea credinţa cea bună înflorind în oameni, a ridicat prigoană asupra Bisericii lui Hristos, prin păgînii împăraţi ai Romei, Diocliţian şi Maximian. De la ei a ieşit atunci poruncă prin toată lumea, ca toţi credincioşii să se lepede de Hristos şi să se închine idolilor; iar cei ce nu se vor supune, să fie siliţi, cu chinuri, prin temniţe şi cu munci grele, apoi, în sfîrşit, cu moarte silnică să fie pedepsiţi.

Un asemenea vifor pustiitor degrabă a ajuns şi pînă în cetatea Mira, dus fiind de doritorii păgînătăţii celei întunecate. Iar fericitul Nicolae, în cetatea aceea fiind căpetenie a tuturor creştinilor, cu limbă slobodă propovăduia credinţa cea bună a lui Hristos şi se arăta gata a pătimi pentru El. Pentru aceea a fost prins de muncitorii păgîni şi băgat în temniţă, dimpreună cu mulţi creştini. Petrecînd aici multă vreme, a pătimit multe rele, răbdînd foame, sete şi strîmtorarea temniţei. Pe cei împreună legaţi îi hrănea cu cuvîntul lui Dumnezeu şi-i adăpa cu apele cele dulci ale bunei credinţe, sporind într-înşii credinţa în Hristos Dumnezeu şi punînd picioarele acelora pe temelia cea nezdrobită. Apoi, întărindu-i întru mărturisirea lui Hristos, îi îndemna cu osîrdie a pătimi pentru adevăr.

După aceea, iarăşi s-a dăruit pace creştinilor şi ca soarele după norii cei întunecaţi, aşa a strălucit dreapta credinţă sau ca o răcoreală ce vine după furtună. Căci, căutînd Hristos cu dragoste de oameni asupra moştenirii Sale, a pierdut stăpînirea păgînilor, izgonind de la împărăţie pe Diocliţian şi Maximian; iar cu dînşii a izgonit pe cei ce slujeau păgînătăţii elineşti şi a ridicat poporului său corn de mîntuire, prin arătarea Crucii marelui împărat Constantin, căruia i-a încredinţat stăpînirea Romei.

Constantin, cunoscînd pe Unul Dumnezeu şi punîndu-şi nădejdea în El, a biruit pe toţi potrivnicii săi cu puterea Sfintei Cruci şi a pierdut nădejdea cea deşartă, a celor ce împărăţiseră mai înainte, poruncind să risipească capiştile idolilor şi să zidească biserici creştine; iar pe cei ce erau închişi în temniţe pentru Hristos, i-a liberat şi cu mari laude i-a cinstit ca pe nişte eroi; şi toţi mărturisitorii lui Hristos s-au întors în patria lor.

Atunci şi cetatea Mirelor a primit iarăşi pe păstorul său, pe acest mare arhiereu Nicolae, mucenic cu voia şi fără sînge încununat. Acesta, avînd darul lui Dumnezeu într-însul, vindeca patimile şi neputinţele oamenilor, nu numai ale celor credincioşi, ci şi ale celor necredincioşi. Deci, pentru darul cel mare al lui Dumnezeu care petrecea într-însul, multora s-a făcut slăvit, minunat şi foarte iubit; căci strălucea cu curăţia inimii şi era împodobit cu toate darurile lui Dumnezeu, slujind Domnului său în cuvioşie şi dreptate.

Pe atunci erau încă multe capişti idoleşti, în care poporul păgîn slujea cu dragoste diavolească şi nu puţin popor pierea din cetatea Mirelor. Dar dumnezeiescul arhiereu, aprinzîndu-se cu rîvnă, a străbătut toate locurile acelea, risipind capiştile idoleşti, iar pe turma sa curăţind-o de necurăţiile diavoleşti. Sfîntul Nicolae, luptîndu-se asupra duhurilor celor viclene, a venit şi asupra capiştei Artemidei, care fiind locaş al idolilor, era mare şi foarte împodobită. Pornirea sfîntului era îndreptată mai mult asupra idolilor decît asupra necuratei capişti, pe care a dărîmat-o pînă la temelie, iar zidirea cea înaltă a risipit-o pînă la pămînt; atunci duhurile cele viclene, neputînd nicidecum răbda venirea sfîntului, scoteau glasuri de plîngere, strigînd foarte tare, căci erau biruite şi izgonite din locul lor, prin arma rugăciunilor nebiruitului ostaş Nicolae, arhiereul lui Hristos.

După aceasta, binecredinciosul împărat Constantin, vrînd să întărească credinţa în Hristos Dumnezeu, a poruncit să se ţină soborul a toată lumea în cetatea Niceii. Acolo adunîndu-se Sfinţii Părinţi, au propovăduit luminat dreapta credinţă, iar pe Arie, rău cugetătorul şi semănătorul de neghină, împreună cu eresul lui, l-a dat anatemei. Apoi pe Fiul lui Dumnezeu întocmai de o cinste şi de o fiinţă cu Tatăl mărturisindu-L, a dat pace dumnezeieştii şi apostoleştii Biserici.

Atunci şi minunatul Nicolae fiind la sobor, unul din cei 318 Sfinţi Părinţi, cu mare vitejie a stat împotriva hulelor lui Arie şi împreună cu Sfinţii Părinţi a arătat dogmele credinţei celei drepte şi tuturor le-a făcut cunoscut cu adeverinţă.

Despre dînsul povesteşte unul dintre istorici, că, aprinzîndu-se cu rîvnă dumnezeiască ca al doilea Ilie, a îndrăznit în mijlocul soborului a ruşina pe Arie, nu numai cu cuvîntul, ci şi cu fapta, lovindu-l pe Arie peste faţă. De acest lucru, s-au întristat Sfinţii Părinţi şi, pentru aceea a luat de la dînsul semnele cele arhiereşti. Iar Domnul nostru Iisus Hristos şi

Preabinecuvîntata lui Maică, privind din înălţime la nevoinţele Sfîntului Nicolae, au binevoit spre fapta lui cea cu îndrăzneală şi au lăudat rîvna lui cea dumnezeiască. Aceeaşi vedenie a avut şi oarecare din Sfinţii Părinţi cei mai vrednici, precum însuşi Sfîntul Nicolae a văzut mai înainte de alegerea sa la arhierie, adică, stînd de o parte a lui, Hristos Domnul cu Evanghelia, iar de altă parte Preacurata Fecioară Născătoare de Dumnezeu cu omoforul, au dat înapoi cele luate de la dînsul, cunoscînd din aceea că a fost plăcută lui Dumnezeu acea îndrăzneală a sfîntului. Deci, părinţii au tăcut şi ca pe un plăcut al lui Dumnezeu, foarte mult l-au cinstit.

Întorcîndu-se Sfîntul Nicolae de la sobor, a venit la turma sa aducînd pace, binecuvîntare şi învăţătură sănătoasă la toată mulţimea poporului, cu gura sa cea de miere izvorîtoare. Apoi pe turma cea nesănătoasă şi străină a tăiat-o din rădăcină şi pe ereticii cei împietriţi şi nesimţitori, care îmbătrîniseră în răutate, mustrîndu-i, i-a izgonit de la turma lui Hristos, ca un lucrător de pămînt înţelept, care curăţă toate cele ce sînt pe arie şi în teasc, iar pe cele mai bune le alege, apoi pleava o scutură.

Astfel preaînţeleptul lucrător al ariei lui Hristos, Sfîntul Nicolae, umplea cu roduri bune hambarul cel duhovnicesc, iar pleava vicleşugului nălucitor şi ereticesc o vîntura şi o lepăda departe de grîul Domnului. Pentru această pricină Sfînta Biserică îl numeşte lopată care vîntura învăţăturile lui Arie ca pleava. El era cu adevărat lumina lumii şi sarea pămîntului, de vreme ce viaţa lui era luminată şi cuvîntul lui dres cu sarea înţelepciunii. Căci avea bunul păstor mare purtare de grijă pentru turma sa în nevoile ce i se întîmplau, nu numai cu păşunea cea duhovnicească hrănind-o pe dînsa, ci şi de hrana cea trupească purta grijă.

Altă dată, întîmplîndu-se în ţara Lichiei foamete mare şi cetatea Mirelor lipsindu-se de tot felul de hrană, iar poporul fiind în mare lipsă, arhiereul lui Dumnezeu, milostivindu-se spre poporul cel sărac care pierea de foame, s-a arătat noaptea în somn unui neguţător din Italia, care umpluse o corabie cu grîu, vrînd să meargă cu ea în altă ţară şi dîndu-i trei galbeni arvună, i-a poruncit să meargă în cetatea Mira şi acolo să-şi vîndă grîul cu preţ. Deşteptîndu-se neguţătorul din somn şi aflînd în mîna sa trei galbeni, s-a înspăimîntat, minunîndu-se de un vis ca acela.

Pentru minunea aceea nu s-a arătat neguţătorul neascultător, spre a face ceea ce i s-a poruncit. Ci, s-a pogorît în cetatea Mira şi a vîndut grîul celor ce erau într-însa, netăinuind arătarea Sfîntului Nicolae, ce i s-a făcut lui în somn. Iar cetăţenii, aflînd mîngîiere în acea foamete şi auzind cele istorisite, au dat slavă şi mulţumire lui Dumnezeu şi fericeau pe marele arhiereu Nicolae, pe hrănitorul lor cel minunat.

În vremea aceea, s-a făcut o tulburare în Frigia cea mare, de care auzind împăratul Constantin a trimis trei voievozi împreună cu ostaşii cei ce erau sub dînşii să liniştească acea tulburare. Iar numele voievozilor sînt acestea: Nepotian, Ursul şi Erpilion. Aceştia, cu multă sîrguinţă, plecînd din Constantinopol au venit în oarecare liman al eparhiei Lichiei, care se numeşte malul Andrian, unde era o cetate. Şi de vreme ce nu le da mîna să meargă, pentru că marea era învolburată, aşteptau la limanul acela liniştirea mării. Atunci, unul din ostaşi ieşind din corabie ca să cumpere cele de trebuinţă, lua cele străine cu sila, precum este obiceiul ostaşilor. Adeseori făcînd acestea, făceau pagubă celor ce vieţuiau acolo. Pentru această pricină s-a făcut gîlceavă şi tulburare, ba şi război era să se facă din amîndouă părţile, la locul ce se numea Placomata.

Înştiinţîndu-se de aceasta, Sfîntul Nicolae nu s-a lenevit a merge singur către ţărmul acela şi în cetate, ca să potolească cearta dintre dînşii. Apoi, îndată, toată cetatea şi voievozii, auzind de venirea sfîntului, i-au ieşit în întîmpinare şi s-au închinat lui. Sfîntul a întrebat pe voievozi de unde sînt şi unde merg? Ei au zis că sînt trimişi de împărat în Frigia să potolească tulburarea ce s-a făcut acolo. Sfîntul i-a sfătuit să dea învăţătură ostaşilor lor ca să nu facă supărare poporului. Apoi, luînd pe voievozi în cetate, i-a ospătat cu dragoste. Iar ei, certînd pe ostaşi, au potolit tulburarea şi s-au învrednicit de binecuvîntarea sfîntului.

Făcîndu-se aceasta, au venit oarecari cetăţeni din Mira, care, plîngînd cu lacrimi şi căzînd la picioarele sfîntului, cereau ajutor pentru nişte oameni osîndiţi fără de vină. Ei spuneau cu mîhnire, că, nefiind sfîntul acolo, a venit Eustatie ighemonul şi, umplîndu-şi mîinile cu bani de la oarecari oameni răi, a osîndit la moarte pe trei bărbaţi din cetatea lor, care n-au greşit nimic, “de care lucru toată cetatea se mîhneşte şi plînge, aşteptînd întoarcerea ta, stăpîne; că de ai fi fost tu acasă, n-ar fi îndrăznit ighemonul a face o judecată aşa nedreaptă”.

Arhiereul lui Dumnezeu, auzind unele ca acestea, s-a mîhnit cu sufletul şi, luînd împreună cu dînsul pe voievozi, îndată a plecat. Ajungînd la locul ce se numeşte Leu, au întîlnit pe nişte oameni venind şi i-au întrebat dacă ştiu ceva de acei trei bărbaţi care sînt osîndiţi la moarte. Ei au zis către dînsul: “I-am lăsat în cîmpul lui Castor şi al lui Polux, fiind aduşi acolo ca să-i taie”. Atunci sfîntul s-a îndreptat în grabă la locul acela, sîrguindu-se a ajunge mai înainte de uciderea cea nevinovată a acelora. Ajungînd la locul acela, a văzut popor mult stînd acolo şi pe cei trei bărbaţi osîndiţi, avînd mîinile legate şi feţele acoperite şi plecate la pămînt şi cu grumazii goi, aşteptînd desăvîrşita tăiere. Atunci a văzut pe gealat scoţînd sabia spre a-i ucide, arătîndu-se tulburat şi cu chip sălbatic, pentru care motiv acea privelişte era tuturor înfricoşată şi de plîngere. Atunci, arhiereul lui Hristos, tulburîndu-se în suflet, a intrat cu îndrăzneală prin popor şi, apucînd sabia din mîna gealatului, a aruncat-o la pămînt, netemîndu-se de nimic, iar pe bărbaţi i-a dezlegat din legături.

Toate acestea le făcea sfîntul cu mare îndrăzneală şi nu era nimeni care să-l oprească; căci cuvîntul lui era cu stăpînire şi lucrul său cu putere dumnezeiască, fiind mare înaintea lui Dumnezeu şi a tot poporul. Acei trei bărbaţi, izbăviţi de moarte, văzîndu-se întorşi din ghearele morţii către viaţă, plîngeau de bucurie cu lacrimi fierbinţi şi strigau cu mulţumire toţi cei ce se adunaseră acolo. Apoi a venit şi ighemonul Eustatie, iar plăcutul lui Dumnezeu l-a trecut cu vederea şi, cînd se apropia de el, îi întorcea faţa, iar cînd cădea la picioarele lui, nu-l primea. Zicea sfîntul că-l va spune la împărat şi va ruga pe Dumnezeu spre a-l pedepsi; apoi, cu desăvîrşite munci îl îngrozea foarte, ca pe unul care nu-şi ocîrmuieşte cu dreptate stăpînirea. Iar el, fiind mustrat de conştiinţă şi înfricoşat de îngrozirea sfîntului, cu lacrimi cerea milă şi se ruga din tot sufletul, căindu-se pentru nedreptatea sa, căutînd să se împace cu marele părinte Nicolae. Vina o arunca asupra lui Simonit şi a lui Eudoxie, cei mai de frunte ai cetăţii, dar minciuna nu putea să se tăinuiască, pentru că sfîntul ştia cu dinadinsul că, fiind mituit cu aur, a osîndit la moarte pe cei nevinovaţi şi tot poporul dădea mare mulţumire Sfîntului părinte Nicolae. Abia fiind îmblînzit plăcutul lui Hristos, a iertat pe ighemon, fiindcă acum singur, cu smerenie şi cu multe lacrimi, mărturisea greşeala sa şi nu mai arunca pe altcineva.

Voievozii cei mai sus pomeniţi, împreună cu cei ce veniseră cu dînşii, văzînd toate cele ce s-au petrecut, s-au minunat de rîvna şi de bunătatea marelui arhiereu al lui Dumnezeu. Apoi, învrednicindu-se de sfintele lui rugăciuni şi, primind binecuvîntarea sa ca pe un dar, s-au dus în Frigia ca să împlinească porunca împăratului. Deci, mergînd acolo, au alinat tulburarea ce era şi săvîrşind toate cele poruncite lor de împăratul, s-au întors cu bucurie în Vizantia şi au avut cinste şi multă laudă de la împărat şi de la toţi dregătorii. De atunci, pentru slava lor cea mare, petreceau în palat, unde au şi fost învredniciţi a fi în sfatul împărătesc. Dar ochii cei zavistnici şi vicleni ai oamenilor răi, neputînd a-i vedea într-o mărire ca aceea, s-au pornit spre răutate şi vrăjmăşie.

De aceea, împletind cei răi sfat viclean, s-au apropiat de Avlavie, eparhul cetăţii, urzind cumplite clevetiri asupra bărbaţilor acestora şi zicînd: “N-au sfătuit bine voievozii, nici nu va fi bun sfîrşitul sfatului lor, că ei încep lucruri noi, care acum au intrat în urechile noastre şi meşteşugesc cele viclene asupra împăratului”. Astfel, clevetind asupra lor, mulţime de aur au dat eparhului şi au dus acea clevetire şi în urechile împăratului. Auzind, împăratul îndată a poruncit, ca, fără altă întrebare, să-i arunce în temniţă pe cei trei voievozi, ca să nu fugă pe ascuns şi să săvîrşească sfatul lor cel rău. Deci voievozii erau în legături şi în temniţă, neştiind pentru ce sînt aruncaţi acolo, că nu se ştiau a fi vinovaţi cu nimic.

Trecînd puţină vreme, clevetitorii s-au temut ca nu cumva să se vădească clevetirea lor cea mincinoasă şi să iasă la iveală răutatea lor, încît să se întoarcă asupra lor toată nevoia. Pentru aceea, cu multe rugăciuni s-au apropiat de eparh, sfătuindu-l să nu lase mai multă vreme în viaţă pe acei bărbaţi, ci degrabă să facă judecată de moarte, după hotărîrea cea dintîi. Iar eparhul, care se îndulcise cu iubirea de aur, auzind acestea a pus sfîrşit făgăduinţei. Deci, îndată s-a dus la împărat cu faţă mîhnită şi cu chip posomorît, ca un vestitor de rău, vrînd a se arăta că se îngrijeşte mult pentru viaţa împăratului şi cu credinţă se sîrguieşte pentru dînsul. Apoi a început, în felurite chipuri, a-l înşela cu cuvinte viclene şi meşteşugite, pornindu-l spre mînie asupra celor nevinovaţi şi zicînd: “Nici unul din cei ce stau în temniţă nu vor a se pocăi, împărate, ci, petrecînd în cel dintîi gînd rău, nu încetează a cugeta vicleşug şi a gîndi asupra ta cu răutate. Deci, porunceşte mai iute să-i omoare, ca nu cumva apucînd ei înainte, să săvîrşească răutatea pe care au pornit-o asupra ta, astfel vor ajunge la sfîrşit scopurile lor cele rele”.

Cu aceste cuvinte fiind tulburat împăratul, a osîndit la moarte pe cei nevinovaţi; dar fiind seară, s-a amînat uciderea lor pînă a doua zi dimineaţă. Înştiinţîndu-se despre aceasta, străjerul temniţei şi plîngînd mult pentru o năpastă ca aceea, pusă asupra acelor nevinovaţi, a venit la voievozi, zicînd: “Mai bine ar fi fost de mine să nu vă fi cunoscut pe voi, nici să mă fi îndulcit de dragoste şi cu vorbe la masă, căci mai cu înlesnire aş fi răbdat acum despărţirea de voi şi mai puţină jale mi-ar fi pricinuit năpasta ce a venit asupra voastră. Apoi n-ar fi venit o mîhnire ca aceasta asupra sufletului meu, pentru că mîine dimineaţă, vai mie! ne vom despărţi unul de altul cu amar şi de acum nu voi mai vedea prea iubitele voastre feţe, nici vă voi mai auzi vorbind, căci s-a poruncit să vă omoare. Deci să rînduiţi dacă vreţi ceva, pentru averea voastră, că acum este vremea, ca să nu apuce moartea voinţa voastră”.

Zicînd acestea cu tînguire, iar ei ştiindu-se nevinovaţi faţă de împărat şi deci nevrednici de moarte, şi-au rupt hainele şi cumplit îşi smulgeau părul, zicînd: “Ce vrăjmaşi au pizmuit asupra vieţii noastre şi pentru ce să murim noi ca nişte tîlhari? Că n-am făcut nimic vrednic de moarte”. Atunci chemau pe ai lor pe nume, pe rude şi pe cunoscuţi şi puneau martor pe Dumnezeu că nimic rău n-au făcut şi plîngeau amar.

Unul dintr-înşii, cu numele de Nepotian, şi-a adus aminte de Sfîntul Nicolae, care, stînd în Mira înaintea celor trei bărbaţi, li s-a făcut lor ajutător preaslăvit şi preabun apărător, izbăvindu-i pe aceia de moarte. Despre aceasta zicînd, unul către altul se rugau: “Dumnezeule al lui Nicolae, care ai izbăvit pe cei trei bărbaţi de moartea cea nedreaptă, caută acum şi asupra noastră că nu avem alt ajutor între oameni; pentru că iată ne-a cuprins mare nevoie şi nu are cine să ne izbăvească din această năpastă. Iată şi glasul nostru a amorţit, mai înainte de ieşirea sufletului şi limba noastră se usucă, aprinzîndu-se de focul inimii, iar acum nici rugăciuni nu mai putem să-Ţi aducem. Degrabă să ne întîmpine îndurările Tale, Doamne, şi ne scoate pe noi din mîinile celor ce vor sufletele noastre, că iată mîine de dimineaţă vor să ne omoare; sîrguieşte spre ajutorul nostru şi ne izbăveşte pe noi, cei nevinovaţi de moarte”.

Dumnezeu, auzind rugăciunile celor ce se temeau de El şi, ca un tată miluind pe fii, le-a trimis spre ajutor pe sfîntul şi plăcutul Său, pe marele arhiereu Nicolae. Căci în acea noapte, dormind împăratul, i s-a arătat în vis arhiereul lui Hristos, zicînd aşa: “Scoală-te iute şi eliberează pe cei trei voievozi, care sînt ţinuţi în temniţă, pentru că fără de vină sînt clevetiţi şi cu nedreptate pătimesc”. Şi, spunînd tot adevărul, i-a zis: “De nu mă vei asculta şi de nu-i vei elibera pe dînşii, apoi voi ridica asupra ta război precum a fost în Frigia şi rău vei pătimi”. Mirîndu-se împăratul de îndrăzneala Sfîntului Nicolae, se gîndea cum a îndrăznit noaptea fără de vreme a intra înăuntrul palatului său şi i-a zis: “Cine eşti tu care îndrăzneşti a aduce o îngrozire ca aceasta asupra stăpînirii noastre?”. El i-a răspuns: “Nicolae îmi este numele şi sînt arhiereul mitropoliei Mirelor”.

Împăratul s-a tulburat de acea vedenie şi, sculîndu-se, se gîndea ce este aceasta? Asemenea şi lui Avlavie, eparhul, într-acea noapte, dormind el, i s-a arătat în vis sfîntul şi tot acelaşi lucru i-a spus pentru acei bărbaţi. Deşteptîndu-se, Avlavie s-a temut şi se îngrozea în mintea sa de ceea ce văzuse. Apoi a venit oarecine de la împărat spunîndu-i ce a văzut şi acesta în vis. Iar el degrabă mergînd la împărat i-a spus vedenia şi ceea ce i s-a arătat lui şi se minunară amîndoi de acea vedenie preaslăvită, care deopotrivă li s-a făcut la amîndoi.

Îndată a poruncit împăratul să aducă înaintea sa pe voievozii din temniţă şi a zis către dînşii: “Ce vrăjitorii aţi făcut de aţi trimis asupra noastră asemenea vedenii? Căci arătîndu-se un bărbat ne-a îngrozit foarte rău, lăudîndu-se că degrabă va aduce război”, iar ei neştiind nimic se întrebau unul pe altul, de ştie vreunul ceva – că nici unul nu ştia nimic – şi cu ochii umiliţi au căutat unul spre altul.

Văzînd împăratul una ca aceasta, s-a schimbat în blîndeţe şi a zis către dînşii: “Netemîndu-vă de rău, spuneţi adevărul”. Iar ei cu ochii plini de lacrimi şi foarte mult tulburîndu-se, au zis: “Noi, împărate, vrăjitorii nu ştim, nici am plănuit ceva rău asupra stăpînirii tale, nici am gîndit ceva, martor ne este nouă ochiul cel a toate văzător al Domnului. Iar de nu va fi aşa şi vei afla vicleşug întru noi, apoi să nu faci cu noi nici o milă; şi nu numai cu noi aceşti trei, ci chiar pe neamul nostru să nu-l cruţi. Noi ne-am învăţat de la părinţii noştri a cinsti pe împărat şi, mai vîrtos decît toate, a avea credinţă către dînsul. Drept aceea, acum cu credinţă am păzit viaţa ta, iar cele încredinţate nouă, precum s-a căzut dregătoriei noastre, bine le-am cîrmuit, slujind cu osîrdie poruncii tale; căci tulburarea cea din Frigia am potolit-o şi războiul cel plănuit de vrăjmaşi l-am risipit, arătînd prin aceasta vitejia noastră cu fapta înaintea ta, precum vor spune cei ce ştiu bine. Iar stăpînia ta mai înainte ne-ai dăruit cinste, iar acum cu asprime te-ai înarmat asupra noastră, fiind cumplit judecaţi şi cu groază aşteptăm a pătimi. Aşadar, precum ni se pare nouă, o, împărate, osîrdia noastră către tine a fost pricinuitoare nouă de mari munci, căci în loc de slavă şi de cinstea pe care am nădăjduit-o, frica morţii şi osîndirea ne-a cuprins pe noi”.

Umilindu-se împăratul de aceste cuvinte, se căia de batjocura adusă bărbaţilor acelora; fiindcă se cutremura de judecata lui Dumnezeu şi se ruşina de porfira cea împărătească; căci cel ce se nevoieşte a pune altora legi, vede însuşi că face judecăţi fără de lege. Deci, într-acel ceas a căutat mai cu milă asupra lor şi a început a vorbi către ei cu blîndeţe. Iar ei, uitîndu-se cu umilinţă către împărat, îndată au văzut chipul Sfîntului Nicolae şezînd împreună cu împăratul şi făcîndu-le milostivire şi iertare. Aceasta însă nimeni nu o vedea, fără numai cei trei voievozi. Atunci, luînd ei îndrăzneală au zis cu glas tare: “Dumnezeule al lui Nicolae, care ai izbăvit odinioară pe cei trei bărbaţi în Mira de la moartea cea nedreaptă, scoate-ne şi pe noi, robii tăi, din această nevoie, ce ne stă asupra”. Iar împăratul, luînd cuvînt, a zis: “Cine este Nicolae şi pe care bărbaţi a izbăvit? Spuneţi-mi cu de-amănuntul aceasta”. Iar Nepotian i-a povestit toate.

nikolaos-therapevei-tous-astheneis-toihografia-lites-monis-osiou-gregoriou

Atunci împăratul, cunoscînd pe Sfîntul Nicolae că este mare plăcut al lui Dumnezeu şi minunîndu-se de îndrăzneala şi de rîvna lui pentru cei năpăstuiţi, a liberat pe voievozii aceia, zicîndu-le: “Nu eu vă dăruiesc viaţa, ci marele slujitor al lui Dumnezeu, Nicolae, pe care voi l-aţi chemat spre ajutor. Deci să mergeţi la dînsul şi să-i daţi mulţumire, apoi spuneţi-i lui din partea mea: “Iată am făcut cele poruncite de tine; deci nu te mînia asupra mea, plăcutule al lui Hristos!”. Acestea zicînd, le-a încredinţat o Evanghelie ferecată cu aur, o cădelniţă de aur, împodobită cu pietre scumpe şi două sfeşnice, poruncindu-le să le dea bisericii din Mira.

Astfel, cei trei voievozi dobîndind preaslăvita mîntuire, îndată au pornit pe cale şi cu bucurie au venit la sfînt, pe care cu veselie l-au văzut. Apoi mare mulţumire i-au dat, ca unuia care le-a făcut o bunătate ca aceea şi cîntau, zicînd: Doamne, Doamne, cine este asemenea Ţie Cel ce izbăveşti pe săracul din mîna celor mai tari decît dînsul?” Apoi, nici pe cei săraci nu i-au lăsat nemiluiţi, ci şi pe aceia i-au îndestulat din averile lor, iar după aceea, cu bună sporire s-au întors la ale lor.

Acestea sînt lucrurile lui Dumnezeu, care măresc pe plăcutul Său. De aceea, ca o pasăre ducîndu-se vestea despre dînsul pretutindeni, a străbătut luciul mărilor şi toată lumea, încît nici un loc nu rămăsese, unde să nu fi fost auzite minunile cele mari ale slăvitului arhiereu Nicolae, după darul cel dat lui de la Atotputernicul Dumnezeu.

Odată nişte corăbieri plutind de la Egipt spre părţile Liciei, li s-a întîmplat o furtună mare, încît şi pînzele au fost aruncate jos, iar corabia era să se sfarme de tulburarea valurilor celor mari. Atunci toţi se speriară de moarte. Iar cînd şi-au adus aminte de marele arhiereu Nicolae – pe care niciodată nu-l văzuseră, decît numai auziseră de dînsul, că este grabnic ajutător celor ce-l cheamă întru nevoi -, s-au îndreptat cu rugăciunile către dînsul şi l-au chemat în ajutor. Iar sfîntul, îndată s-a arătat lor şi a intrat în corabie, zicînd: “Iată, m-aţi chemat şi am venit ca să vă ajut; deci nu vă temeţi”. Apucînd cîrma, se vedea cum cîrmuieşte corabia. Apoi a certat vîntul şi marea, precum şi Domnul nostru odinioară Care a zis: Cel ce crede în Mine şi lucrurile care le fac Eu, acela le va face. Astfel, credinciosul rob al Domnului poruncea mării şi vîntului şi acelea îi erau ascultătoare.

După aceea corăbierii, purtaţi de vînt lin, au sosit în cetatea Mira şi, ieşind din corabie, au mers în cetate, vrînd să-l vadă pe cel ce i-a izbăvit din nevoi. Văzîndu-l mergînd la biserică, au cunoscut pe făcătorul lor de bine şi, alergînd, au căzut la picioarele lui, dîndu-i mulţumire. Iar Minunatul Nicolae, nu numai din nevoia cea trupească şi de moarte i-a izbăvit pe aceia, ci şi pentru mîntuirea sufletelor lor a avut purtare de grijă; căci, fiind mai înainte-văzător a văzut într-înşii cu ochii cei duhovniceşti gîndul păcatului, care depărtează pe om de Dumnezeu şi-l abate de la poruncile lui. De aceea a zis către dînşii: “Cunoşteţi-vă pe voi, rogu-vă, o, fiilor, cunoaşteţi-vă inimile voastre şi gîndurile vi le îndreptaţi spre bună plăcere de Dumnezeu, pentru că, deşi ne tăinuim şi ne socotim a fi buni de către ceilalţi oameni, dar de Dumnezeu nimic nu se poate tăinui. De aceea sîrguiţi-vă cu toată osîrdia a păzi sfinţenia cea sufletească şi curăţenia cea trupească, căci sînteţi biserică a lui Dumnezeu, precum grăieşte dumnezeiescul Apostol Pavel: De va strica cineva casa lui Dumnezeu, pe acela strica-l-va Dumnezeu.

Sf-Nicolae-2

Astfel, mustrînd pe bărbaţii aceia cu cuvinte folositoare de suflet, i-a eliberat cu pace, căci fericitul avea obiceiul de mustrare, ca un tată iubitor de fii, iar faţa lui era ca a îngerului lui Dumnezeu, strălucind cu darul cel dumnezeiesc. Din faţa lui ieşea o rază preastrălucită, ca şi din a lui Moise şi vederea lui aducea mult folos celor ce priveau spre dînsul; căci dacă cineva ar fi fost îngreuiat cu orice fel de patimă sau cu întristare sufletească, numai dacă ar fi privit spre sfîntul, îndată afla îndestulată mîngîiere întristării sale. Sau de vorbea cineva cu dînsul, mult sporea întru cele bune. Aşa că nu numai cei credincioşi, dacă se întîmpla a auzi ceva din limba cea dulce şi izvorîtoare de miere, ci şi cei necredincioşi se umileau şi se povăţuiau spre mîntuire, lepădînd răutatea necredinţei cea din tinereţe şi primind în inimă cuvîntul cel drept al adevărului.

Marele plăcut al lui Dumnezeu a vieţuit ani destui, strălucind în mijlocul cetăţii Mirelor cu dumnezeieştile podoabe, după cum zice dumnezeiasca Scriptură: “Ca un luceafăr de dimineaţă prin mijlocul norilor, ca luna plină de zilele sale şi ca soarele ce străluceşte asupra Bisericii Dumnezeului Celui prea înalt, ca un crin lîngă izvoarele apelor şi ca nişte mir de mult preţ, bine mirosind tuturor”.

În adînci bătrîneţe, fiind plin de zile bune, şi-a dat datoria cea de obşte a firii omeneşti, bolind puţin cu trupul, apoi şi-a săvîrşit bine viaţa sa vremelnică. Deci a fost petrecut cu bucurie şi cu psalmi la viaţa cea neîmbătrînită şi fericită, însoţindu-l sfinţii îngeri şi întîmpinîndu-l cetele sfinţilor.

Lîngă cinstitul lui trup adunîndu-se episcopi de prin toate cetăţile, în mulţime fără număr, l-au pus cu cinste în biserica cea sobornicească a mitropoliei Mirelor, în ziua a şasea a lunii decembrie. Apoi se săvîrşiră multe minuni de către sfintele moaşte ale plăcutului lui Dumnezeu. Pentru că a izvorît mir cu bună mireasmă din moaştele lui, cu care, ungîndu-se cei bolnavi, dobîndeau sănătate. Din această pricină, de la marginile pămîntului alerga lumea la mormîntul lui, căutînd tămăduirea bolilor şi nu se lipseau de ceea ce căutau, căci toate neputinţele se vindecau cu acel sfînt mir, nu numai cele trupeşti, ci şi cele sufleteşti, iar duhurile cele viclene se îngrozeau, nu numai în viaţă, ci şi după moartea sa le biruia pe acelea, cum şi acum le biruieşte.

Odată, nişte bărbaţi temători de Dumnezeu, de la gura rîului ce se numeşte Tanais, auzind de moaştele cele izvorîtoare de mir şi vindecătoare ale arhiereului lui Hristos, Nicolae, care se afla în Mira, cetatea Lichiei, s-au sfătuit să meargă pe mare, acolo, pentru închinăciune. Umplînd corabia cu grîu, voiau să plutească. Dar vicleanul diavol, care era sălăşluit mai înainte în capiştea Artemidei şi pe care îl izgonise de acolo Sfîntul Nicolae, risipind capiştea, simţind că vrea să plece corabia către marele părinte, mîniindu-se pentru risipirea capiştei cum şi pentru izgonirea sa de acolo, se sîrguia cu toată puterea să se răzbune asupra sfîntului.

Astfel, diavolul s-a gîndit să facă împiedicare bărbaţilor acelora din calea pe care o plănuiseră şi să-i lipsească de sfinţenie, făcîndu-le piedici dorinţei lor. Deci s-a prefăcut în chip de femeie şi se făcea că poartă un vas plin cu untdelemn, apoi a zis către bărbaţii aceia: “Aş fi vrut să duc aceasta la mormîntul sfîntului, dar foarte mult mă tem pe mare, că nu este cu putinţă unei femei neputincioase ca mine şi bolnavă cu stomacul, a îndrăzni să călătorească pe atîta noian. Pentru aceea, rogu-vă pe voi ca, luînd vasul acesta, să-l duceţi la mormînt şi să turnaţi untdelemn în candela sfîntului”. Zicînd diavolul acestea, a dat vasul în mîinile acelor iubitori de Dumnezeu. Nu se ştia însă cu ce fel de vrăji era amestecat acel untdelemn, ca să vatăme şi să prăpădească pe cei din corabie. Dar aceia, neştiind lucrarea vicleanului, au ascultat cererea lui şi au luat vasul cu untdelemn diavolesc şi, pornind de la mal, în ziua aceea au plutit bine. Însă a doua zi a început a sufla vîntul dinspre miazănoapte şi a face plutirea cu anevoie; deci, multe zile primejduindu-se de valuri, se gîndeau să se întoarcă înapoi. Întorcînd corabia, li s-a arătat Sfîntul Nicolae, plutind într-o barcă mai mică şi le zise: “Unde mergeţi, bărbaţilor? Pentru ce aţi lăsat calea ce vă stă înainte şi vă întoarceţi? În mîna voastră este a potoli viforul şi a face corabiei calea uşoară, căci este diavolească acea rea măiestrie care vă împiedică în călătoria voastră. Că nu o femeie v-a dat vasul, ci însuşi diavolul; deci aruncaţi-l în mare şi îndată veţi avea calea cu bună sporire”.

Auzind acestea, bărbaţii aceia au luat vasul şi l-au aruncat în adîncul mării. Şi făcînd aceasta, îndată a ieşit de acolo fum negru şi pară de foc, care a umplut văzduhul de miros greu, iar marea se desfăcu şi fierbînd apa din adînc, clocotea. Iar picăturile apei erau ca nişte scîntei de foc, încît foarte mult s-au temut cei ce erau în corabie şi de frică ţipau. Dar ajutorul care se arătase lor, poruncind să îndrăznească şi să nu se teamă, a alinat marea; apoi pe călători, izbăvindu-i de frică, i-a făcut a pluti fără primejdie spre Licia. Atunci, îndată, venind o răcoreală cu bună mireasmă, a suflat asupra lor şi s-au bucurat; apoi au plutit cu bine pînă la cetatea cea dorită. Acolo, închinîndu-se moaştelor celor izvorîtoare de mir ale grabnicului ajutător şi apărător, mulţumeau Atotputernicului Dumnezeu. Apoi, înălţînd rugăciuni marelui părinte, s-au întors în ţara lor, povestind tuturor, cu lacrimi de bucurie, ceea ce li se întîmplase pe cale.

Multe, mari şi preaslăvite minuni a făcut Sfîntul Nicolae, acest mare plăcut al lui Dumnezeu, pe uscat şi pe mare, ajutînd celor ce erau în primejdii, izbăvind de înecare şi scoţîndu-i din adîncul mării la uscat; răpindu-i din robie şi aducîndu-i la casele lor; izbăvind din legături şi din temniţe, apărînd de tăierea de sabie şi scăpînd de la moarte, apoi multora le-a dat tămăduiri: orbilor, vedere; şchiopilor, umblare; surzilor, auz; muţilor, grai. Pe mulţi, din cei ce pătimeau în sărăcia cea mai mare, i-a îmbogăţit, iar celor flămînzi le-a dat hrană. Şi la toată nevoia, s-a arătat gata ajutător, apărător cald, grabnic folositor şi sprijinitor; iar acum, deasemenea, ajută pe cei ce-l cheamă şi din primejdii îi izbăveşte. Ale cărui minuni precum este cu neputinţă a le număra, tot aşa cu anevoie este a le descrie. Pe acest mare făcător de minuni îl ştie Răsăritul şi Apusul, şi toţi creştinii cunoasc nenumăratele lui minuni. Deci, să se slăvească printr-însul Dumnezeu Cel Unul în Treime lăudat: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfînt, Căruia se cuvine laudă în veci. Amin.

Sursa: http://www.sfantulnicolae.info/viata.php